LAURA CODRUŢA KOVESI: "Dosarul votului din Diaspora este blocat; un vot politic nu trebuie să blocheze justiţia"

Actualizare 11:56 Şefa DNA, după demisia lui Gabriel Oprea: "În situaţii similare, s-a cerut aviz de la preşedinte"

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a afirmat, aseară, că este prematur să spună cum vor proceda procurorii anticorupţie după anunţul fostului vicepremier Gabriel Oprea privind demisia din Senat, precizând că, în cazuri similare, s-a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale de la preşedintele ţării.

"Este prematur să discutăm despre ce vom face, până când această demisie nu-şi va produce efectele. Deocamdată procedura demisiei a fost iniţiată prin ceea ce a făcut domnul Oprea astăzi, aşteptăm ca demisia să fie citită în plen, să fie publicată, aşa cum scrie în lege şi aşa cum se face şi putem vorbi despre efectele ei numai din momentul publicării. În schimb, pot să vă spun că în situaţii similare s-a cerut aviz de la preşedinte", a declarat Kovesi, la TVR 1, potrivit Agerpres.

Întrebată dacă e nevoie de administrarea unor noi probe pentru a se putea cere avizul preşedintelui, şefa DNA a răspuns că legea nu prevede acest lucru, urmând ca procurorul de caz să aprecieze dacă se impune acest lucru.

Ea a explicat şi motivele pentru care acuzaţia de ucidere din culpă din acest dosar este anchetată de DNA, deşi nu este vorba de o faptă de corupţie.

"Aş reaminti că această investigaţie în primă fază a vizat o infracţiune de abuz în serviciu (...) pentru care a fost învinuit la vremea respectivă, noi primind aviz în acest sens. Ulterior, procurorul a mai administrat probe în cauză, a făcut audieri, a dispus mai multe expertize care erau necesare pentru a lămuri cauza sub toate aspectele şi a ajuns în punctul în care a constatat că este necesară efectuarea urmăririi penale şi pentru ucidere din culpă. Infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune dată în competenţa DNA. Ca atare, în acest dosar avem o infracţiune care este de competenţa DNA, ceea ce înseamnă că orice altă infracţiune (...) în legătură cu aceasta se investighează de către DNA. Acest lucru este prevăzut în lege foarte clar", a precizat şefa DNA.

Ea a adăugat că, deocamdată, nu se poate aprecia dacă administratorul drumului sau firma care executa lucrări pot fi acuzate pentru accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, în condiţiile în care încă nu s-a putut începe urmărire penală în acest caz.

"Noi, neputând începe direct urmărirea penală, a trebuit să solicităm acest aviz de la Parlament, în momentul în care acest aviz ar fi fost obţinut şi noi am fi început urmărirea penală, am fi administrat probe atât în acuzare, cât şi în apărare. (...) Ce se întâmplă cu această acuzaţie până la finalul urmăririi penale, rămâne de văzut, pentru că este o etapă intermediară. Abia când vom finaliza dosarul, abia când vom administra toate probele în acuzare şi în apărare, inclusiv cele propuse de persoanele care sunt suspecte în dosar (...), abia atunci vom şti exact care este finalitatea într-un dosar şi abia atunci vom putea stabili culpa tuturor celor implicaţi în dosar. (...) Deci, este prematur să vorbim despre răspunderea unei persoane sau a unei persoane, până nu este finalizată urmărirea penală", a mai spus Laura Codruţa Kovesi.

Demisia din Parlament a fostului vicepremier Gabriel Oprea, începând cu data de 1 octombrie, a fost înregistrată ieri la Senat.

(I.S.)

------------

Actualizare 11:53 Kovesi, despre dosarul campaniei prezidenţiale 2009: "Investigaţia - deschisă în 2015, atunci am primit sesizări"

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, aseară, că investigaţia în dosarul privind plăţile nelegale pentru campania prezidenţială din 2009 a început anul trecut, în urma unor sesizări.

"Este un dosar în care DNA a fost sesizat în cursul anului 2015. Investigaţia a început în anul 2015. Noi suntem ghidaţi în anchetele noastre sau stopaţi în anchetele noastre doar de termenele de prescripţie. Câtă vreme prescripţia nu a intervenit, ca procurori suntem obligaţi să investigăm orice faptă care ne este sesizată printr-o plângere sau printr-o sesizare depusă de o persoană fizică sau juridică. În acest caz, investigaţia a fost deschisă în 2015, atunci am primit sesizări, s-a început ancheta, s-au administrat câteva probe, după care s-a ajuns la această etapă", a spus Kovesi, într-o emisiune la postul public de televiziune, potrivit Agerpres.

Întrebată dacă fostul preşedinte Traian Băsescu are vreo calitate în acest dosar, şefa DNA a arătat că persoanele care au calităţi în acest dosar se regăsesc în comunicatul de presă emis cu privire la această speţă.

"Am avut mai multe dosare privind finanţarea campaniilor electorale. (...) Aceste campanii electorale care s-au făcut, aceste finanţări ilegale ale campaniilor electorale care s-au făcut au vizat campanii electorale desfăşurate de mai multe partide. (...) Procurorii reţin doar acele fapte şi învinuiesc doar acele persoane faţă de care există probe. Noi lucrăm cu adevărul judiciar", a adăugat Laura Codruţa Kovesi.

Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, este urmărită penal, sub control judiciar, de DNA, într-un dosar în care este acuzată de instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.

Potrivit unui comunicat al DNA, faptele au legătură cu plăţi nelegale pentru campania prezidenţială din anul 2009.

În acelaşi dosar, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de fostul ministru Elena Udrea, sub aspectul săvârşirii a cinci infracţiuni de spălare de bani; Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, şi Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită.

De asemenea, în această speţă sunt urmăriţi penal Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a urmărit obţinerea unui folos pentru sine sau pentru altul, şi omul de afaceri Giovanni-Mario Francesco, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Procurorii anticorupţie spun că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârşirea unor infracţiuni şi care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campanie.

(S.A.)

----------

Dosarul privind votul din Diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014 a fost blocat, după ce Senatul a respins cererea de urmărire penală a fostului ministru de Externe Titus Corlăţean, a declarat, aseară, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, precizând că votul politic nu ar trebui să blocheze actul de justiţie.

"În momentul în care vorbim de miniştri pe care dorim să-i investigăm pentru fapte comise în calitate de miniştri şi nu obţinem această cerere de urmărire penală (...), în acel moment ancheta este blocată. Deci, nu mai putem să stabilim adevărul, nu mai putem să administrăm probe, nu mai putem să facem absolut nimic. Ancheta este blocată. Aşa se întâmplă şi în cazul în care a fost implicat ministrul Corlăţean, am solicitat acest aviz, el a fost respins de către Parlament şi acest lucru înseamnă că ancheta este blocată. (...) În acest moment este blocat, pentru că anumite decizii au fost luate la nivel de ministru şi ancheta este blocată. Din moment ce noi nu am putut să începem urmărire penală şi nu mai putem să administrăm probe, dosarul este blocat", a afirmat Kovesi la postul public de televiziune, potrivit Agerpres.

Şefa DNA a explicat că o persoană care a ocupat la un moment dat funcţia de ministru beneficiază de imunitate pe viaţă, neputând fi urmărită penal dacă nu se obţine un aviz în acest sens.

"Sunt două tipuri de imunităţi în România, una dintre ele este cea a miniştrilor, care au imunitate pe viaţă, indiferent că eşti ministru în funcţie sau fost ministru, te bucuri de această imunitate. Şi vorbim de imunităţile pentru arestare şi reţinere în cazul parlamentarilor, caz în care dacă nu obţinem, spre exemplu, aviz pentru arestarea unui parlamentar, dosarul îşi poate continua cursul (...). În schimb, când vorbim de miniştri, nici nu mai pot fi cercetaţi", a precizat Kovesi.

În opinia sa, imunităţile existente ar trebui eliminate, pentru a se asigura egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii.

"Am spus întotdeauna că un vot politic nu trebuie să blocheze justiţia şi am spus întotdeauna că astfel de imunităţi nu trebuie să existe. Este o abordare pe care o am de mulţi ani, pe care am susţinut-o constant şi o susţin şi în acest moment. Iar ultimele cazuri ne dovedesc clar că nu trebuie să existe astfel de blocaje în activitatea justiţiei. Singurii care pot să stabilească dacă un dosar este bun sau nu este bun, sau dacă el trebuie oprit sau nu sunt judecătorii. (...) Deci, nu trebuie probele analizate nici de politicieni, nici în Senat, nici în Camera Deputaţilor, ci probele trebuie să fie evaluate de către judecători şi ei să dea deciziile definitive", a mai spus Laura Codruţa Kovesi.