LAURA CODRUŢA KOVESI, PROCUROR-ŞEF EUROPEAN: "Parchetul European va filtra, în primul an, cel puţin 3000 de cazuri"

Parchetul European are nevoie de un buget mai mare şi de majorarea schemei de personal, a afirmat, ieri, Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al instituţiei cu sediul în Luxemburg, în faţa membrilor Comisiilor pentru libertăţi civile (Comisia LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European.

Kovesi a declarat că estimările preliminare financiare pentru primul an de activitate sunt depăşite, în condiţiile în care în această perioadă Parchetul European trebuie să deschidă cel puţin 2000 de cazuri noi, la care se adaugă alte 1000 de dosare restante.

Procurorul-şef european a spus că a înctomit o estimare privind nevoile Parchetului European pentru anul în curs şi pentru cel viitor.

Laura Codruţa Kovesi a precizat: "M-am adresat Comisiei cu un mesaj foarte simplu: chiar dacă nu avem informaţii cu privire la volumul de lucru al Parchetului European din partea unor state membre, trebuie să trecem la treabă. Dacă vom începe activitatea în 2020, bugetul Parchetului European trebuie redeschis, trebuie sporit în mod semnificativ; la fel şi pentru anul 2021. (...) Acest lucru este necesar deoarece s-a pornit de la premisa iniţială că Parchetul European va începe cu resurse iniţiale în 2020 (...) şi că în cursul acestui an volumul de speţe tratate va fi cam de 1000 de anchete. Această premisă iniţială s-a dovedit a fi greşită. În primul rând, Parchetul European nu poate activa ca o agenţie de reglementare, să înceapă de la zero şi să-şi sporească treptat activitatea. Parchetul este un oficiu de procuratură, deci trebuie să respecte principiul legalităţii, legislaţia penală din statele membre participante şi drepturile fundamentale ale persoanelor implicate în anchetele penale. Apoi trebuie să sporească nivelul de protecţie a intereselor financiare ale Uniunii Europene".

Procurorul-şef european susţine că obiectivul Parchetului European este să ajungă la o activitate penală şi de anchetă coerentă, în toate statele membre participante. "Vă pot spune că în prezent am constatat că există discrepanţe foarte mari", a declarat, în faţa parlamentarilor europeni, Laura Codruţa Kovesi.

Şeful Parchetului European a menţionat că introducerea acestei instituţii în sistemele naţionale judiciare ale statelor membre nu ar trebui să permită o scădere a nivelului existent de protecţie a intereselor financiare ale UE.

Kovesi a precizat: "În primul an de activitate, Parchetul European trebuie să poată să deschidă cel puţin 2000 de cazuri noi. Parchetul va investiga şi va ancheta o parte dintre ele şi va deferi restul speţelor către parchetele naţionale. În plus, din prima sa zi de mandat, Parchetul European trebuie să poa-tă să soluţioneze un număr de cazuri restante care intră în sfera sa de activitate. Am făcut o primă evaluare, conform căreia procurorii europeni delegaţi vor trebui să filtreze minim 3000 de cazuri şi să ia o decizie: pe care le soluţionează direct şi pe care le trimit în instanţele naţionale".

Şeful Parchetului European mai sus-ţine că numărul de procurori şi personal auxiliar din cadrul instituţiei este insuficient. Până în acest moment, Parchetul European are doar un sfert din cei 22 de procurori europeni delegaţi prevăzuţi în actul de constituire şi numai 29 de angajaţi.

Laura Codruţa Kovesi consideră că angajarea întregului personal prevăzut în regulament va duce la împlinirea obiectivului pentru care a fost creat Parchetul European: confiscarea activelor criminale şi combaterea fraudei transfrontaliere cu TVA.

Conform procurorului-şef european, care a citat în faţa parlamentarilor europeni un raport recent, fraudele cu TVA în Uniunea Europeană sunt estimate între 30 miliarde euro şi 60 de miliarde euro pe an, fapt care merită o investiţie financiară majoră în trans-formarea Parchetului European într-o instituţie operativă deplin chiar din acest an.

Parchetul European va funcţiona ca o structură cu două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-şef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul des-centralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegaţi situaţi în statele membre, care vor fi însărcinaţi cu activitatea de zi cu zi a investigaţiilor şi urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul şi cu legislaţia respectivului stat membru.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF şi a Eurojus-tului, care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări cazuri penale individuale.

Până în prezent, s-au alăturat Parchetului European următoarele state: Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Spania, Finlanda, Franţa, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi ulterior Italia şi Austria. Alte state membre se pot alătura oricând cooperării. Amintim că Laura Codruţa Kovesi a fost numită anul trecut în funcţia de procuror-şef european în urma negocierilor dintre Parlament şi Consiliu.