English
• Iniţiativa vizează reţinerea la sursă a câştigurilor din tranzacţii şi impozit între 1% şi 3%, în funcţie de perioada de deţinere • Deputatul Sebastian Burduja: "Pentru români, această lege înseamnă posibilitatea de a-şi multiplica economiile mult mai uşor" • Adrian Tănase, directorul general al BVB: "Prin această măsură vrem să îmbunătăţim participarea populaţiei la piaţa de capital" • Senatorul Claudiu Mureşan: "Piaţa de capital trebuie să devină şi în România o sursă serioasă de finanţare pentru companii"
Impozitarea tranzacţiilor bursiere se va simplifica, probabil, de la începutul anului viitor, după ce ieri deputaţii au aprobat proiectul ce implică eliminarea interacţiunii investitorilor cu fiscul şi reducerea taxării câştigurilor obţinute din tranzacţii cu titluri ale pieţei de capital.
Proiectul propune implementarea unui sistem de impozitare la sursă pentru investitorii individuali, ce implică reducerea impozitului de la 10%, cât este în prezent, la 1% pe câştigul din transferul titlurilor de valoare deţinute mai mult de un an, şi 3% pe câştigul din transferul titlurilor de valoare deţinute mai puţin de un an. Pe de altă parte, pierderile nu vor mai fi compensate sau declarate. Proiectul va fi trimis spre promulgare de către preşedintele Klaus Iohannis, urmând ca prevederile sale să intre în vigoare începând de anul viitor.
• Sebastian Burduja: "Companiile listate vor putea să atragă capital mult mai ieftin de la români"
Deputatul Sebastian Burduja, vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, unul dintre iniţiatorii proiectului, a spus: "Pentru români, această lege înseamnă posibilitatea de a-şi multiplica economiile mult mai uşor. Un calcul simplu, ilustrativ, arată că dacă din ianuarie 1999 un român ar fi pus deoparte 100 de lei lunar, investind în indicele bursei, ar fi avut astăzi în portofoliu undeva la 500 - 600 de mii de lei. Dacă ar fi pus acei bani la bancă, ar fi avut de cinci ori mai puţin. Şi de multe ori inflaţia este peste rata dobânzii unui depozit bancar. Iar dacă şi-ar fi ţinut banii la saltea, nu ar fi avut nici măcar avantajul dobânzii aferente unui depozit. Pentru toţi românii aceste simplificări şi stimulente fiscale înseamnă că pot să meargă cu economiile lor pe bursa românească. Iar pentru companiile româneşti listate înseamnă că pot să atragă capital mult mai ieftin de la români. Nu mai sunt obligate să se ducă doar în sectorul financiar-bancar şi să se împrumute destul de scump".
Practic, brokerii sau administratorii de fonduri vor calcula, reţine, declara şi plăti pentru clienţi impozitele datorate statului de către aceştia aferente câştigurilor obţinute din tranzacţiile bursiere, plăţile urmând să se facă lunar, după cum reiese din proiectul de lege.
Conform iniţiatorilor proiectului, ce sunt din întregul spectru politic, măsurile propuse vor duce la creşterea numărului investitorilor persoane fizice, atât în mod direct cât şi prin fondurile de investiţii. Totodată, se are în vedere şi creşterea eficienţei şi a gradului de colectare la bugetul statului a taxelor din câştigurile de capital.
De asemenea se estimează că, prin măsurile fiscale propuse, în termen de trei - cinci ani, baza de impozitare va creşte exponenţial, iar impactul financiar la bugetul de stat va fi în mod categoric pozitiv, atât din perspectiva dezvoltării companiilor pe termen lung, ceea ce înseamnă locuri de muncă, cât şi a încasărilor mai mari de taxe şi impozite.
Sebastian Burduja a adăugat: "Din perspectiva sectorului public, în momentul în care faci reţinere la sursă, colectarea de către autorităţile statului este practic garantată (...). În acest moment nu putem garanta că toată lumea raportează aceste venituri (n.r. câştiguri din tranzacţii bursiere). Mai mult decât atât, este dacă vreţi şi o măsură anticiclică. În momentul în care economia creşte, în general piaţa de capital creşte. Într-un an foarte bun, este posibil ca, în raport cu sistemul actual, să vină oarecum mai puţini bani la bugetul de stat, pentru că vorbim de o cotă mai mică - dar eu sunt sunt convins că vor fi mai mulţi investitori la bursă, aşa că baza va fi mult mai mare. Dar într-un an mai slab pentru economie, în care poate şi piaţa de capital scade, bugetul de stat nu va mai fi la fel de expus ca astăzi, pentru că pierderile nu se vor mai compesa".
• Radu Hanga, preşedintele BVB: "Vedem companii care au nevoie de finanţare, iar bursa este o platformă care pune în legătură capitalul disponibil cu cei care au nevoie de acest capital"
Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, spune că în esenţă nu este vorba despre o reducere a fiscalităţii, ci o simplificare.
"Vedem companii care au nevoie de finanţare, iar bursa este o platformă care pune în legătură capitalul disponibil cu cei care au nevoie de acest capital. Pentru noi este important ca accesul capitalului să fie cât mai simplu (...)", a spus preşedintele BVB. "Nu este vorba despre o reducere de fiscalitate. Până acum, la sfârşitul anului făceai calculul tranzacţiilor, cât ai câştigat - cât ai pierdut şi plăteai impozit pe diferenţă. Acum mecanismul se schimbă şi plăteşti impozit pe fiecare tranzacţie. Asta înseamnă că atunci când pierzi nu plăteşti nimic, dar dispare posibilitatea de a deduce pierderea respectivă din calculul profitului impozabil. Practic, plăteşti impozit pe fiecare tranzacţie care generează câştig".
La rândul său, Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, a afirmat că demersul are drept scop creşterea numărului de investori la bursă.
"Participarea la piaţa de capital în România este acum foarte scăzută, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Prin această măsură vrem să îmbunătăţim participarea populaţiei la piaţa de capital. În sistemul bancar sunt 30 de miliarde de euro care sunt depozite nete (...). Acesta este potenţialul de participare la piaţa de capital. Prin acest demers încercăm să activăm o parte din aceşti bani, să-i aducem în piaţa de capital, astfel încât să finanţeze economia României. Este un demers foarte important prin care vrem să ajutăm economia României, societatea din România în final (...)", a spus ieri Adrian Tănase.
• Horia Gustă, preşedintele AAF: "Cred că este o decizie care dă un implus populaţiei să investească în piaţa de capital românească"
Şi Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România, a afirmat că măsura este menită să stimuleze investitorii de retail, inclusiv prin plasamente în fonduri mutuale.
"Cred că este o decizie care, fără îndoială dă un implus populaţiei de a investi în piaţa de capital românească prin intermediul acţiunilor dar şi prin intermediul fondurilor de investiţii. În fondurile din România sunt astăzi peste 560 de mii de investitori, persoane fizice şi juridice. Credem că există un potenţial foarte mare în continuare, există mulţi bani care stau în depozite şi ne dorim ca acei bani să fie economisiţi inteligent, prin intermediul fodurilor de investiţii", a afirmat preşedintele AAF.
Senatorul USR Claudiu-Marinel Mureşan, membru al Comisiei de buget, finanţe, bănci şi piaţă de capital, unul dintre iniţiatorii proiectului, subliniază că debirocratizarea şi simplificarea legislaţiei în domeniu sunt cele mai sigure căi de a uşura accesul a cât mai multor români pe piaţa de capital.
Domnia sa ne-a transmis: "Piaţa de capital trebuie să devină şi în România o sursă serioasă de finanţare pentru companiile româneşti. Debirocratizarea şi simplificarea legislaţiei în domeniu sunt cele mai sigure căi de a uşura accesul a cât mai multor români pe piaţa de capital. Aşteptăm o creştere a gradului de colectare a taxelor din câştigurile de capital şi, în acelaşi timp, investiţii mai predictibile şi mai durabile de care să profite companiile şi cei care investesc în acestea".
Proiectul, ce a intrat în parcursul legislativ în octombrie anul trecut, iar în luna februarie a acestui an a trecut de Senat, a fost adoptat cu 213 voturi pentru, 46 de abţineri şi 5 voturi împotrivă.
Iniţiatorii proiectului legislativ sunt deputaţii PNL Sebastian Burduja, Gabriela Horga, George Tuţă şi senatorul USR Claudiu Mureşan, proiectul fiind susţinut de Bursa de Valori Bucureşti, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociaţia Administratorilor de Fonduri, Asociaţia Română a Băncilor şi Asociaţia Brokerilor.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. pleaca mhaaaaa
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 00:43)
sclavilul lui Ciordola, pe numele mic Radu, are sute de mii de TLVuri de la fidelizare la pret ZERO altele de la Evergent la pret ZERO pentru care va avea de platit 1% in loc de 10% iar el o da cu "Nu este vorba despre o reducere de fiscalitate. ". daaa, radu cel merituos
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 01:09)
George Tuta l-a ajutat pe Marcu sa marcheze o bila alba care nu ii apartine. De ce ? Pentru ca fratele lui este mare sef pus de impostorul Marcu in ASF si platit regeste. Sluga Securista Sebastian Burduja face jocul pentru mentinerea lui Marcu care executa ordinele primite. Toti de straduiesc sa para ca se intampla si ceva bun la ASF sub Marcu ceea ce este fals.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 01:26)
Daca nu apar scaderi serioase, noua schema de impozitare pare cel putin neutra, daca nu favorabila. Dar daca apare o criza majora, erodarea capitalului va fi accelerata.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 08:02)
Normal ca apare o criza majora!
> Pe de altă parte, pierderile nu vor mai fi compensate sau declarate.
Excelent! Platesti impozit la castig, daca ai pierderi le inghiti singur. Statul vrea doar sa iti ia.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 07:48)
Piata de capital a ajuns pe mana unor amatori. Asa e cand pui un silvicultor si un securist sa conduca asa o institute. Despre sediul prostiei umane GRadinescu nu mai vorbim ca stie toata lumea. RCA este tot triplu bai amatorilor! Bai Marcule care te dai tu destept dar habar nu ai. Hai Paste fericit!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 08:59)
De cate decenii tot auzim de la habarnisti pripasiti prin functii cum atrag ei investitorii spre Bvb?
Rezultatul concret e ca sute de mii se duc pe piete externe. Alea unde nu ai facilitati la impozitare, ba din contra nici macar nu se compenseaza pierderile cu castigurile pe bvb(daca ai actiuni si aici si faci extern prin broker roman).
Asadar investitorii sunt atrasi de altceva, nu de ce cred habarnistii.
Sunt atrasi de burse cu instrumente diverse, cu lichiditate.
Mai mult de jumatate baga banii in criptomonede. Noi suntwm crema burselor si radem de ei. Ok, putem sa si radem dar asta nu face Bvb niciun milimetru mai atractiva pentru investitori.
Apare tot mai evident ca pe bursa noastra gandirea e-sunt prea prosti investitorii, nu ne merita!
Investitorii s-au schimbat odata cu generatiile, viteza informatiei. Noi ramanem incremeniti in trecut dar asteptam alte rezultate decat pana acum!
Habarnistii sunt ca tovarasii infiereaza speculantii. Uite ca aia au devenit super majoritari. Bvb e singura bursa care nu are nevoie de ei? Nu-i nimic, are ocazia sa ne arate cum face altfel o bursa, nu jucaria stricata din prezent!
Ei spun ca depunerea declaratiei era bariera de intrare in piata. Realitatea arata cum sute de mii numai anul trecut au facut conturi la XTB, ETORO, IBKR etc. La Bvb cati au facut? Cand au facut pentru ce au facut? Pai pentru o specula scurta pe Aero, dupa care s-a asternut linistea la loc, dupa cum vedem zilnic pe tot Bvb!
Bvb=singura entitate care vrea ca investitorii sa se educe dupa cum dascalesc profesorasi fara tranzactii, fara legatura la firul ierbii. Asta pentru ca Bvb e singura entitate de profil unde nu conteaza ce rezultate ai, merg numirile pe legea lui Om =tu esti om cu mine, eu sunt om cu tine! Nu degeaba este detinuta de cele mai antiperformante financiar, liosite de guvernanta corporatista, transparenta, cinste, onestitate entitati=Sif si prietenii. Ce naste din pisica...
6. fără titlu
(mesaj trimis de Popliceanu în data de 21.04.2022, 09:17)
Ar trebui impozitul pe profit la bursa și fonduri mutuale impozitate direct la sursa.altfe riscă să nu fie achitate.cei ce stau la sate au probleme
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 09:26)
Pentru fonduri mutuale colectarea impozitelor pe câștig este greșită.
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 11:01)
Cu CASS cum o fi? Platim 10% daca castigam mai mult de salariu minim anual?
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 14:14)
Pana acum au existat doua feluri de compensari - primul , la nivelul societatii de intermediere , care sintetiza plusurile si minusurile realizate in anul respectiv oferind o eventuala suma impozabila care se compensa ,in cadrul formularului ANAF , cu pierderile din cei sapte ani anteriori .Mi se parea o procedura corecta. Acum , Inteleg , ca in viitor se va plati impozit pe castigul fiecarei tranzactii fara sa mai sa se tina cont de pierderile inregistrate ! Pe scurt - se socializeaza castigul si se individualizeaza pierdrerea !!! Halal democratie liberala !
8. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 21.04.2022, 15:33)
raman pe pozitii si sustin ca e o decizie foarte buna pentru usurarea accesului la piata de capital si debirocratizarea relatiilor cu statul in cazul investitorilor la bursa!
in plus scaderea impozitului pentru PF (retaileri ) de la 10 la 1-3 % mi se pare ceva foarte ok !!!
toate sunt masuri excelente pentru deschiderea portilor pentru nou-veniti in ringul bursei!
mi se pare o gluma ieftina ca in prezent sa existe doar 35-37.000 conturi bursiere pt persoane fizice din care doar 24-25.000 sunt active pe o baza anuala!
Daca e sa amintesc si cifra conturilor active lunar (variind intre 8500 si 12000 pe luna) ma ia plansul amar!
Deci, revin: e cea mai buna idee posibila si pentru persoanele cu o minima cultura investitionala, cunostinte tehnice si de analiza fundamentala si cunostinte contabile absolut minime totul e o oportunitate de aur la nivelul anilor urmatori !
REPREZINTA ALTERNATIVA LA SISTEMUL DE PENSII CARE VA CADEA - pentru persoanele care au grija de viitorul lor din timp! Ma refer la cei numiti " pensionari " de catre traderii hiper-activi pe bursa ...asadar cei ce practica pe o baza lunara " buy and hold-ul" cel de toate zilele pentru companiile de dividend !
Era nevoie de o asemenea masura... nici o bursa majora nu sta in 20-30 mii de conturi !!! Astea sunt valori de avarie la o populatie de 19 milioane oameni (pe hartie) si 16 milioane oameni (pe real in Romania).
Ar trebui sa existe minim 500.000 conturi PF (persoane fizice - retaileri) pentru o tara de dimensiunea Romaniei ! (mai ales avand in vedere si gap-ul teribil dintre costurile bancii pe pasiv - adica dobanzile date pe depozitele populatiei si dobanzile solicitate pe activ - dobanzile la creditele plasate in piata de banci ).
As mai avea eu o idee pentru BNR dar nu cred ca fie implementata in Romania sub actuala conducere a BNR ... poate in viitor... as propune o legislatie, un regulament de bune practici in piata (asa sa se numeasca) si care sa propuna o marja fixa determinata procentual de maxim 1 sau 2% intre dobanzile la pasiv versus activ (inclusiv costuri, deci DAE) pentru o banca - in valori nominale ! Deci daca dobanda la depozit pe 3M (3 luni) e de exemplu de 3 % pe RON (e un exemplu, doar, stiu ca nu e 3 %) :)) ... atunci DAE (costuri + dobanzi+indice de referinta) nu are voie sa treaca de 3% - de la pasiv / adica depozite - + marja de 2% = 5% DAE pe credite (DAE = costuri+dobanda neta banca+ indice dobanda de referinta ircc)
Deci eu propun o marja fixa intre depozite si credite si bancile trebuie sa se eficientizeze operational in interior atat de mult incat sa se incadreze in veniturile generate de marja fixa determinata legal !
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 21.04.2022, 15:38)
numai in tarile infra-bananiere vezi dobanzi la credite de 6-8-10-12% (ca si cost final cu toate incluse -DAE) si depozite la dobanzi de tot rahatul , de 0. ceva ... 1, ceva % !
si cum se reflecta totul in situatiile financiare ale bancilor ??????
un ROI (return on investment) - deci o marja operationala de profit - ca in ...tarile bananiere ... de 50-60% ....de parca Romania ar fi cornul abundentei bancare mondiale !!! Adica la fiecare leu " pus la lucru" in piata , avem un retur de 1,5 - 1,6 ron !
E normal asa, bai haimanalelor ?????
Trebuie legate costurile bancii la depozite de costurile clientilor la credite ! PRIN LEGE!
Trebuie sa aducem Romania in randul tarilor civilizate... momentan e o tara " exotica" , marginala, la dispozitia tuturor golanilor internationali dpdv bancar!
BANCILE ROMANESTI TREBUIE SA ISI PLATEASCA DEPONENTII ! Asa se intampla intr-o tara normala la cap !
8.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 21.04.2022, 15:43)
" Deci eu propun o marja fixa intre depozite si credite si bancile trebuie sa se eficientizeze operational in interior atat de mult incat sa se incadreze in veniturile generate de marja fixa determinata legal !"
stiu ca cineva ar zice ca ce propun eu poate ridica probleme dpdv al dreptului comercial sau ca reprezinta o forma de interventionism abrupt in piata....
dar cu peste 80% din mediul bancar local fiind bazat pe capital de origine straina , trebuie in puii mei sa se vina cu reglementari de genul asta!
zici ca suntem satul fara caini al lumii !
8.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.04.2022, 18:12)
Asa cred si eu, dar politicienii nostrii se tem sa ia decizii complicate de acest fel, deoarece nu se pricep la nimic in afara de furat. Reglementarile pietei trebuie facute cu mare finete, altfel strica mai tare.
8.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 21.04.2022, 18:26)
inteleg ce zici - dar aici e nevoie de implicarea BNR - aceasta e entitatea care reglementeaza , care normeaza mediul bancar din Romania.
E nevoie de "schimbarea" ADN-ului viziunii la BNR ...
Ce propun eu e un foarte mic pas tehnic care ar chema eficientizare interna la nivel de costuri in bancile din Romania.... dar desi un " mic pas tehnic" ... e un mare salt spre modernitate al mediului bancar romanesc...si al modului de tratare (ne)respectuos al consumatorului roman de produse bancare!
E nevoie sa depasim conditia de " banana country" si sa fortam bancile care au varsat capital strain in Romania sa se poarte aici la fel de respectuos cu consumatorii ca si acasa la ele...
In prezent nu exista (ghici de ce?) nici o reglementare care macar sa aminteasca de departe de aceasta idee - de "legare" , de " fixare" a dobanzilor la depozite de evolutia dobanzilor la credite, dar in termeni nominali, totali (adica DAE = suma comisioane, dobanda ceruta de banca + indicator ircc).
O eventuala criza (daca Doamne fereste apare....) care ar propulsa IRCC la inaltime intampina in reglementarile BNR mecanismul necesar agatarii si tragerii bruste in sus a dobanzilor la depozite, astfel fiind creat impulsul in piata pentru atragerea de resurse in depozite (de la populatie, firme, etc).