LEGEA DĂRII ÎN PLATĂ Clienţii bancari răspund argumentelor ARB

Clienţii bancari răspund comunicatului de presă al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) privind legea dării în plata, subliinind, într-un "contracomunicat" remis redacţiei, "caracterul jignitor, aroganţă care transpare din comunicat".

Mai jos, redăm în întregime poziţia clienţilor bancari din GCCC:

"Asociaţia Română a Băncilor (ARB) «îşi exprimă îngrijorarea», într-un comunicat de presă, «faţă de modul în care Parlamentul României a nesocotit prevederile legislaţiei naţionale şi europene şi fundamentele unei economii de piaţă, prin adoptarea legii privind darea în plata».

În calitate de cetăţeni români şi totodată clienţi abuzaţi contractual de către bănci, ne aşteptăm la această poziţie a băncilor. Totuşi, ţinem să subliniem caracterul jignitor la adresa noastră al acestui comunicat, aroganţă care transpare din el şi faptul că, încă o dată, băncile dovedesc că ne tratează că pe nişte cantităţi neglijabile, simple numere în procesul lor de îmbogăţire.

În primul rând, băncile critică Parlamentul României. Din câte ştim, cetăţenii români au votat Parlamentul României şi nu pe ARB. Dacă există vreo persoană din ARB prezenţa pe listele de vot, rugăm să ni se aducă la cunoştinţă. Cetăţenii şi-au ales parlamentarii, buni, răi, cu realizări în folosul cetăţenilor sau nu. Băncile, în momentul în care, printr-un consens rar întâlnit, Parlamentul adopta o lege menită, clar şi fără echivoc , să stabilească un echilibru în relaţia banca-client, cu largă recunoaştere a acestui lucru în rândurile populaţiei, acuză Parlamentul, ales de popor.

În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor legislaţiei, unul dintre iniţiatorii legii este dl. Gheorghe Piperea, reputat avocat şi profesor universitar de drept, iar această a fost dezbătută în Senat şi la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Şedinţa din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, forul decizional, a fost publică. Legea a fost votată în unanimitate. Devine de necrezut că, în aceste condiţii, s-ar fi încălcat prevederile legale naţionale şi europene! Băncile ar trebui să se arate preocupate, în acest moment, de legalitatea propriilor contracte încheiate cu clienţii, întrucât se confruntă cu un val crescând de procese, inclusiv cu Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorilor.

Dacă fundamentele economiei de piaţă înseamnă exploatare şi sclavie, îmbogăţire fără scrupule pe seama oamenilor ruinaţi, dacă înseamnă că trebuie să se realizeze un target de profit indiferent cum, prin încasare de sume uriaşe necuvenite, atunci e grav. Trebuie reanalizat conceptul de economie de piaţă. Din câte ştim, băncile au acţionat pe teritoriul României aproape fără restricţii, au făcut ce au vrut, au creditat iresponsabil, protejate şi asistate de Banca Naţională a României (BNR). O reforma profundă ar trebui să înceapă în interiorul sistemului bancar şi revine acestuia să găsească metodele.

«Această lege periclitează piaţă creditului imobiliar cu consecinţe extreme pentru tinerele familii şi pentru orice tânăr, în general, care vor resimţi accesul la credit drastic restricţionat», se mai arată în comunicatul ARB.

Aici intervin cel puţin două aspecte: în primul rând, vorbim de trecut. ARB uită să menţioneze consecinţele dezastruoase ale politicilor de creditare pe piaţă românească, care au dus la destrămarea familiilor tinere, la sărăcirea lor, la sinucideri din cauza ratelor bancare.

În ceea ce priveşte viitorul, noi spunem că legea vine şi în sprijinul băncilor, deşi gândirea acestora se concentrează exclusiv pe conservarea profitului şi fac presiuni uriaşe pentru că legea să nu fie promulgată. Pe termen scurt, desigur că este posibil să scadă creditarea, timp în care băncile vor putea să-şi analizeze politicile în această privinţa. Pe termen lung, această lege aduce normalitate şi echilibru. Familiile tinere vor avea mult mai multă încredere să acceseze un credit, ştiind că sunt protejate. Să găsească soluţii pentru că ofertele de credit să fie accesibile este treaba băncilor.Dacă, în continuare, vor menţine dobânzi ridicate şi vor restricţiona creditarea, înseamnă că nu vor să crediteze. Băncile să mai taie din salariile de milioane de euro ale conducerii, să nu mai acorde credite cu dedicaţie, să ia în calcul un profit rezonabil, realizat NU prin clauze abuzive şi încasarea de sume necuvenite. Asta înseamnă însănătoşirea sistemului bancar.

«Această lege va avea, de asemenea, prin restricţionarea accesului la credit, un impact negativ pe orizontală asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei materialelor de construcţii şi numărului de tranzacţii imobiliare», mai susţine ARB.

De acord, pe termen scurt. Dar prin această lege se pun bazele unor strategii pe termen mediu şi lung, care vor însemna normalitate. Vorbim de preţuri corecte pentru locuinţe, vorbim de evitarea creşterii artificiale a preţurilor în piaţă imobiliară şi de eliminarea speculatorilor. Vorbim de însănătoşirea pieţei imobiliare, în sens mai larg, a economiei României. Considerăm că afacerile imobiliare vor fi impulsionate prin adoptarea acestei legi, fiindcă scăderea preţurilor la un nivel apropiat de cel real în România, combinată cu protecţia oferită prin această lege, vor conduce la creşterea încrederii.

«Legea adoptată induce riscuri sistemice sectorului bancar din România, având impact asupra stabilităţii financiare a acestuia prin afectarea solvabilităţii băncilor cu posibile consecinţe asupra deponenţilor», continuă ARB cu scenariul catastrofic.

Legea urmăreşte stabilirea unui echilibru în relaţia client-banca. Dacă unele bănci vor fi nevoite să plătească factură pentru creditarea iresponsabilă din trecut, atunci asta trebuie să se întâmple. Dacă orice altă firma din sectorul privat suportă consecinţele unui management defectuos şi da faliment, atunci acest lucru trebuie să se întâmple şi în cazul băncilor.

A pune sub semnul întrebării soarta deponenţilor este un argument des folosit, inclusiv de către membri din conducerea BNR. Reproducem un pasaj edificator dintr-un articol publicat în ziarul Bursă: «Oare chiar nu au citit oficialii BNR documentul Băncii Angliei privind crearea banilor în economia modernă, unde se arată că băncile nu trebuie să aştepte formarea depozitelor înainte de acordarea creditelor, ci creditarea este procesul prin care sunt create depozitele, iar băncile private creează, în acest fel, bani noi?»(Călin Rechea, Bursă, 26.11.2015)

«Această lege va putea fi speculată de clienţi care nu prezintă probleme sociale, având capacitate de rambursare şi care sub efectul legii vor anula garanţii materiale complementare -instrumente bancare de tipul avalului, transferând astfel pierderea proprie asupra sistemului şi, implicit, asupra deponenţilor», mai afirmă ARB.

Este strict problema băncilor cui şi în ce condiţii au acordat credite. Pentru clienţii bancari este de necrezut faptul că, în continuare, abordarea băncilor faţă de ei rămâne aceeaşi: de aroganţă, de lipsa de transparenţă, de refuz de a discuta, de refuz de a acceptă că normalitatea constă într-un parteneriat şi nu în abuzarea continuă a clientului. Oare băncile nu realizează la ce cote a ajuns lipsa de încredere şi chiar ura faţă de ele, în unele situaţii? Lucruri care li se datorează exclusiv!

Este momentul că băncile să coboare din turnul de fildeş şi să se adapteze, fiindcă altfel eforturile PR-ului şi comunicările din mass-media, imensele presiuni pe care le fac peste tot vor conduce doar la adâncirea definitivă a rupturii dintre bănci şi clienţi.

Iar dumneavoastră, dragi cititori care va gândiţi să deveniţi clienţi ai băncilor din România, va amintim cunoscută vorba de spirit a Mariei Luisa Spaziani, poet italian: «Aminteşte-ţi să nu-ţi depui viaţă în banca». Din păcate, pentru unii dintre noi, acest îndemn vine prea târziu!".