Legile liberalului Zamfir - amânate, una câte una

După ce o perioadă însemnată senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir a dat lovitură după lovitură, trecând prin toate comisiile din Senat mai multe proiecte de lege legate de sistemul financiar-bancar, în ultimele luni iniţiativele sale legislative au rămas blocate în circuitul de aprobare, majoritatea aflându-se la comisiile din Camera Deputaţilor.

Legea plafonării dobânzilor şi cea privind retractul litigios, care au trecut de Senat încă de la finalul lunii februarie, nici măcar nu au mai fost puse pe ordinea de zi a şedinţelor Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor, deşi, peste nici trei săptămâni, parlamentarii vor intra în vacanţă şi, astfel, aşteptările clienţilor se vor prelungi din nou.

Proiectul de lege care vizează plafonarea dobânzilor propune un nivel maxim al DAE de 18% pentru creditele de consum şi un plafon de 2,5 ori mai mare faţă de dobânda de politică monetară pentru împrumuturile ipotecare şi pentru cele imobiliare.

Iniţiativa legislativă privind retractul litigios prevede că, în timpul des­făşurării unui proces în instanţă, debitorul va putea răscumpăra creanţa de la firma de recuperare la cel mult dublul preţului cu discount la care creditul a fost achiziţionat de recuperator, moment în care litigiul va fi stins.

• Dezbaterea proiectului pentru ridicarea imunităţii BNR - amânată

Proiectul de lege care prevede modificarea articolului 25 din statutului BNR, respectiv ridicarea imunităţii civile şi penale de care dispune conducerea Băncii Naţionale a României (BNR), trebuia să fie dezbătut, ieri, la Comisia Juridică din Senat, însă discuţiile au fost amânate, după cum ne-a spus Daniel Cătălin Zamfir.

Senatorul liberal a redepus, recent, această iniţiativă legislativă, înaintată, iniţial, Parlamentului în anul 2016 şi clasată, ulterior. Daniel Zamfir ne-a precizat: "Am constatat că proiectul de lege nu a intrat în procedură parlamentară în legislaţia trecută, fiind clasat. De aceea, am redepus proiectul legislativ. Iniţiativa mea mi se pare foarte firească, nu ştiu de ce surprinde. Chiar preşedintele Klaus Iohannis a trimis înapoi în Parlament, pentru reexaminare, Legea de înfiinţare a Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, făcând referire, printre altele, la două prevederi - cele care transpuneau, practic, articolul 25 din Legea Statutului BNR - care vizau faptul că cei din conducerea Comitetului au imunitate penală şi civilă, creându-se, astfel, un grup de persoane care exced cadrul constituţional, ce spune că nimeni nu este mai presus de lege. Eu nu am făcut decât să îmi însuşesc recomandările preşedintelui ţării, pe care, de altfel, şi le-a însuşit şi Parlamentul, eliminând aceste articole din Legea de înfiinţare a Comitetului. Prevederile trebuie să fie scoase şi din Legea de funcţionare a BNR".

În aprilie 2016, preşedintele Iohannis a evidenţiat, printre altele, că Legea de constituire a Comitetului Macroprudenţial instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari şi funcţionari publici, "ce excede cadrului constituţional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne".

Mai exact, art. 11 (2) din textul iniţial al legii sublinia: "Persoanele care au deţinut sau deţin calitatea de membru al Consiliului general şi, respectiv, al unei comisii tehnice, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează în cadrul secretariatului Comitetului, nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă". Acest articol a fost eliminat din legea promulgată anul trecut de preşedintele Iohannis.

Legea nr. 312 din 2004 privind Statutul BNR menţionează, la art. 25 (3): "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere prudenţială".

Daniel Zamfir solicită, prin iniţiativa sa legislativă, eliminarea acestui articol din legea ce reglementează Statutul BNR. În expunerea de motive, parlamentarul subliniază: "Conform alineatelor (3) şi (4) ale art. 25 se statuează un regim privilegiat pentru aceste categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce priveşte răs­punderea tuturor cetăţenilor în faţa legii în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constituţional. Practic, prin menţinerea acestor prevederi în Legea privind Statutul Băncii Naţionale a României, putem vorbi despre o lipsă de asumare a responsabilităţii factorilor decizionali din cadrul BNR, în condiţiile în care aceştia nu răspund în faţa legii pentru decizii de importanţă majoră asupra societăţii şi economiei româneşti. În contextul în care a fost deja semnalat acest lucru prin Cererea de reexaminare transmisă Parlamentului României asupra Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional care conţine o prevedere similară cu cea de faţă, consider că adoptarea prezentei propuneri legislative corectează un derapaj legislativ care poate conduce la o încălcare a principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii".

Alin. (4) din cadrul aceluiaşi articol arată că acele cheltuieli de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) sunt suportate de Banca Naţională a României.

Senatorul liberal Florin Cîţu a scris, recent, pe pagina sa de Facebook, că CE şi BCE cer modificarea statutului BNR astfel încât reprezentanţii Ministerului Finanţelor să nu mai poată participa la şedinţele de politică monetară, apreciind că este prea mare riscul unor inflenţe politice şi, în aceeaşi notă, cele două instituţii solicită şi introducerea unei prevederi exprese vizând blocarea oricărei încercări a Guvernului de a influenţa deciziile BNR. CE şi BNR au cerut, în mod constant, o întărire a independenţei pentru banca centrală, dar există măsuri legislative, precum cea a senatorului PNL Daniel Zamfir, care merg în direcţia inversă, a avertizat, ulterior, Dan Suciu, purtător de cuvând al BNR.

Ieri, reprezentanţii BNR nu au fost prezenţi în Senat, pentru a-şi spune punctul de vedere, fapt pentru care dis­cuţiile au fost amânate, ne-a spus domnul Zamfir.

• Nici legea "Parcul cu Platani" nu a fost luată, ieri, în discuţii

Nici proiectul de lege care face referire la "Parcul cu Platani" nu a fost luat, ieri, în discuţii, deşi era pus pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei de Administraţie de la Camera Deputaţilor. Textul legislativ, promovat tot de Daniel Zamfir, urmăreşte preluarea la Ministerul Tineretului şi Sportului a Complexului sportiv care, acum, este în administrarea BNR.

Recent, proiectului de lege a primit votul din partea plenului Senatului. Anterior, Daniel Zamfir a precizat: "Legea prin care Complexul Sportiv Progresul (folosit abuziv de BNR) va reveni Ministerului Tineretului şi Sportului va fi votată în Senatul Româ­niei. E lupta pe care am dus-o împreună cu Ion Ţiriac, Ilie Năstase, Simona Halep, George Cosac şi mulţi alţi sportivi, pentru ca pe aceste terenuri să se facă sport de performanţă, aşa cum se făcea, şi nu să ţină domnul Isărescu 9 hectare pentru pofta lui şi a angajaţilor. BNR a pierdut toate încercările în instanţă pentru a demonstra că e proprietarul acestor terenuri. Demersurile pe care le-am făcut pe lângă premierul României au impiedicat un schimb ilegal de terenuri. E o victorie pentru statul român şi sportul de performanţă! Încă un vis al meu va deveni realitate! Dreptate până la capăt!"

Propunerea legislativă prevede că sunt "proprietate publică a statului" şi "sunt destinate exclusiv organizării şi desfăşurării activităţilor sportive" terenurile şi construcţiile de pe aceste terenuri şi că toate acestea vor trece la MTS, urmând ca BNR să primească, la schimb, în administrare nişte clădiri.

Daniel Zamfir ne-a spus, ieri, că dezbaterea acestei iniţiative a fost amâ­nată pentru că mai este nevoie de un aviz de la MFP pentru amendamentul propus de senatorul liberal referitor la clădirile care ar urma să fie date la schimb BNR.

• Nici modificarea Legii Curţii de Conturi nu a fost abordată de senatori

Nici modificarea Legii Curţii de Conturi nu a intrat, ieri, în dezbaterile senatorilor, deşi a fost anunţată ca subiect pe ordinea de zi.

Iniţiativa liberalului Zamfir a fost adoptată, recent, în plenul Camerei Deputaţilor cu o majoritate covârşitoare. După votul din plen, liberalul a scris, pe pagina sa de Facebook: "A trecut de Camera Deputaţilor Legea Curţii de Conturi! E o lege care limitează drastic abuzurile unor auditori ai Curţii de Conturi şi vine în sprijinul tuturor primarilor şi funcţionarilor publici din administraţie!" Senatorul ne-a declarat, recent: "Problema de fond a fost rezolvată - Curtea de Conturi nu se mai pronunţă pe oportunitate. De asemenea, auditorii Curţii de Conturi nu mai pot stabili prejudicii estimate, ele trebuie să fie certe. Prejudiciul trebuie stabilit cu responsabilitate, Curtea de Conturi trebuind să intervină cu actul de control după finalizarea procedurii, nu înainte de realizarea achiziţiei sau a investiţiei făcute. Curtea de Conturi trebuie să verifice modul în care au fost cheltuiţi banii, nu modul în care vor fi cheltuiţi. Acum, auditorii calculează cum ar fi fost dacă entitatea ar fi procedat altfel. Nu poţi spune că nu a fost economic să investeşi într-un proiect decât dacă a încălcat legea.

Am rezolvat şi chestiunea suprapunerii de competenţe. Acum se întâmplă ca, după ce o autoritate publică dă un aviz de legalitate pe o achiziţie, Curtea de Conturi să îl respingă. Conform proiectului de lege, Curtea de Conturi se va pronunţa doar pe modul de cheltuire a banului public, nu se va mai pronunţa pe achiziţie. Avem şi un articol ce reglementează procedura de contestaţie, raportul de audit putând fi contestat şi de persoanele fizice vizate de Curtea de Conturi, ceea ce nu se întâmplă acum".

Anul trecut, Daniel Zamfir ne-a spus: "Auditorii estimează prejudiciile şi trimit autoritatea în instanţă, se deschide anchetă penală şi, în acest timp, funcţionarii din primării nu mai semnează nimic de frică. Nici acest lucru nu este în regulă. Auditorii să spună în mod cert care sunt prejudiciile şi să-şi asume răspunderea pentru respectivele sume! Se va institui măsura răspunderii auditorului Curţii de Conturi în legătură cu prejudiciul estimat.

De asemenea, ar trebui să existe un departament de prevenţie în cadrul CCR, care să ofere informaţii celor din autorităţile locale, dacă aceştia au nevoie, înainte să demareze un proiect. Acum, Curtea de Conturi le spune să întrebe Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), iar după aceea le spune că răs­punsul ANAP nu este bun".

În 2017, bugetul instituţiei de control a fost redus, iar fostul preşedinte al Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a fost audiat în Senat. Văcăroiu a spus, în cadrul audierilor, că instituţia pe care o reprezintă se poate desfiinţa, după ce bugetul său a fost tăiat pentru prima dată în 153 de ani de existenţă. În replică, preşedintele de atunci al Comisiei de Buget din Senat, Eugen Teodorovici, actual ministru de Finanţe, i-a spus că "toate au un început".

Nicolae Văcăroiu a menţionat că instituţia de control primeşte anual în jur de 65 de milioane de euro, dar oferă bugetului mult mai mulţi bani. Din cauza bugetului insuficient, la Curtea de Conturi există 340 de posturi libere care nu vor fi ocupate, a mai subliniat fostul şef al CCR. În context, Eugen Teodorovici a spus că este nevoie de o reformă a Curţii de Conturi.