Legluma

Zilele astea m-am prins că am trecut într-o altă etapă, aş numi-o sintetic "legluma".

Noţiunea de "leglumă" îngemănează într-una singură pe alte trei: "legea" a devenit o "glumă", iar noi an devenit "legume".

Ministrul de interne Gabriel Oprea a sfidat PSD-ul, afirmând că legea stabileşte că ministrul este cel care îl numeşte pe şeful lui "doi şi un sfert". N-ar fi contat dacă Gabriel Oprea ar fi zis asta la televizor, pentru telespectatori. Telespectatorii sunt proşti. Înghiţim orice porcărie. Suntem legume.

Dar, să te prezinţi la şefii PSD şi să le spui asta, însemnă sfidare.

Aşa explică un ziarist notoriu de ce argumentul lui Oprea a revoltat întreaga conducere PSD şi cum de chiar şi simpatizanţii lui Oprea din conducere au fost de acord să fie pedepsit şi să i se retragă sprijinul politic.

Ziaristul n-a spus ca este normal, dar nici nu s-a mirat. Ba, de fapt, avea aerul că este normal, doar că n-a spus-o explicit.

Pot crede că explicaţia lui ziaristului este corectă.

Dar, mă mir.

Pare că legea a devenit o glumă care, spusă în anumite împrejurări, ca de pildă aceasta, a "scandalului Oprea - Ardelean", este normal să provoace revolta şi dezgustul.

Şi vin "liderii de opinie" şi ne explică faptele chiar în aceşti termeni.

Suntem în plină "leglumă".

Adrian Năstase susţine că, în spatele deciziei lui Oprea să-l numească pe Ardelean, se află Boc şi în spatele lui Boc se află Băsescu şi că toată tărăşenia este trădare; Oprea a trădat PSD-ul, Boc a trădat protocolul coaliţiei, iar Băsescu şi-a trădat năravul (adică, i-a ieşit, încă o dată, la iveală).

Din nou, pot crede şi în scenariul lui Năstase.

Dar, nene!, e o lege!

Orice scenarii ai compune, nu-i normal să ceri demiterea unui ministru, acuzându-l că a făcut ceva ce, în realitate, legea spunea că el trebuie să facă.

Boc a trădat protocolul coaliţiei?

Foarte verosimil.

Dar protocolul ăsta, in definitiv, este legal?

Legea spune că premierul desemnat îşi compune echipa Cabinetului. Bine.

Partidele s-au înţeles să participe egal la guvernare. Bine.

PSD l-a propus pe Oprea şi Boc l-a acceptat. Bine.

Acum, PSD nu-l mai vrea pe Oprea. Ieri părea că Boc ar fi obligat de protocol să-l demită.

Dar legea?!

Îi dădea voie legea lui Boc să-l demită pe Oprea?

Cu ce a greşit Oprea pe linie guvernamentală?

Cu nimic.

Dacă eu aş fi Oprea şi dacă Boc m-ar demite, atunci l-aş da în judecată. M-a dat afară nejustificat din slujbă.

Cum poate fi protocolul mai tare ca legea?

Desigur, este mai tare.

Pentru că ne aflăm în plină "leglumă".

Poate că asta-i explicaţia ridicolei retrageri a lui Stolojan din postura de premier desemnat; contabilul nu s-ar fi putut adapta la lipsa de însemnătate a legii în regimul de "leglumă".

Poate că asta-i explicaţia lipsei de reacţie a opiniei publice, a politicienilor, a preşedinţiei şi a celorlalte instituţii ale statului, în faţa demonstraţiilor riguroase, publicate de "Bursa", că, în Parlament se află cetăţeni care au devenit parlamentari în mod nelegal.

Vorba lui Mihai Beniuc - "Legluma e-n toate".

Preşedinţia e-o leglumă.

Guvernul e-o leglumă.

Parlamentul e-o leglumă.

Şi noi înşine le merităm, pentru că suntem nişte leglume.

De altfel, se zice că fiecare popor îşi merită conducătorii.