În urma problemelor majore pe care autorităţile europene le-au descoperit la Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), ţara noastră va trebui, foarte probabil, să adopte o serie de măsuri care pot crea dificultăţi suplimentare procesului de absorbţie a fondurilor europene, a declarat Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene. Aceste măsuri de consolidare a mecanismului de verificare şi control sunt, însă, necesare, în absenţa lor existând în permanenţă ris-cul întreruperii plăţilor sau chiar al suspendării unor programe, a explicat domnia sa, în cadrul celei de a doua conferinţe regionale cu titlul "Creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune".
Leonard Orban s-a declarat nemulţumit de primul pachet de simplificare a procesului de absorbţie şi de modul în care aceste măsuri au fost implementate. Deşi s-au înregis-trat progrese în acest sens de la înfiinţarea MAEur, simplificarea nu s-a realizat într-o manieră uniformă, unele structuri reuşind, într-adevăr, să faciliteze procesele, în timp ce altele le-au complicat, ceea ce a generat plângeri din partea beneficiarilor, a subliniat domnia sa.
• Rata de absorbţie realizată la jumătatea acestui an este de 10%
În prezent, 73% din cele 19,2 miliarde euro alocate ţării noastre au fost contractate, a declarat Leonard Orban. Valoarea plăţilor efectuate se ridică la 3,8 miliarde euro. Anul acesta, plăţile au totalizat 900 milioa-ne euro. Rata reală de absorbţie realizată în anul în curs este, în acest moment, de 10%.
Programul cu cea mai ridicată rata de absorbţie, de peste 20 de procente, este Programul Operaţional Regional (POR), în timp ce rata cea mai scăzută, de aproximativ 6% se regăseşte la POSDRU, potrivit Ministrului Afacerilor Europene.
• Riscul de dezangajare pentru acest an este de 952 milioane euro
Ţara noastră riscă dezangajarea automată a 952 milioane euro în acest an, atrage atenţia Leonard Orban. Cele mai mari sume care trebuie să fie absorbite până la finele acestui an pentru a se evita pierderea acestora sunt cele aferente Programului Operaţional Sectorial pentru Mediu (POS Mediu), în valoarea de 308 milioane euro, respectiv cele pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Transport (POST), de 277 milioane euro, a arătat domnia sa. În cazul POR, acest risc nu exis-tă, sumele absorbite depăşindu-le pe cele alocate pentru acest an, a precizat ministrul.
Diferenţa substanţială dintre rata de contractare şi rata de absorbţie arată că sistemul se confruntă cu o serie de probleme importante, a afirmat Leonard Orban, care a indicat, în rândul problemelor, aspecte care privesc modalitatea de coordonare a programelor, capacitatea adminis-trativă a organismelor responsabile pentru aceste programe, aspecte care ţin de realizarea achiziţiilor publice, precum şi probleme la nivelul beneficiarilor.
• În perioada 2014-2020 trebuie finanţate proiectele cu plusvaloare
Pentru perioada de finanţare 2014-2020 este nevoie de crearea de mecanisme care să permită finanţarea exclusiv a proiectelor care aduc plusvaloare, a declarat Leonard Orban. Domnia sa a arătat că există o serie de proiecte care, din punct de vedere legal, îndeplinesc toate condiţiile impuse, dar a căror realizare nu se justifică. Proiectele trebuie să fie supuse unei analize calitative şi incluse într-o viziune mai largă, integrată, pentru ca fondurile să fie utilizate mai eficient, este de părere ministrul Afacerilor Europene. Domnia sa a explicat: "Mecanismul va trebui să fie schimbat, iar banii cheltuiţi pentru priorităţi. Nu se va mai putea merge pe ideea de a utiliza bani oricum, important fiind doar să îi cheltuim. În negocierile pentru următorul exerciţiu financiar un rol esenţial îl are conceptul de < better spending >, care nu presupune doar respectarea regulilor şi procedurilor de către proiectele depuse, ci exis-tenţa unui impact pozitiv pentru comunitatea unde proiectul ar urma să fie implementat".
• Controlorii proiectelor trebuie să aibă o abordare unică
Este necesar ca autorităţile care controlează proiectele finanţate prin fonduri europene să aibă o abodare unică, astfel încât să se poată asigura coerenţa analizelor realizate, a punctat Leonard Orban. "Nu trebuie ca situaţii identice sau similare să fie tratate în maniere diferite", consideră domnia sa.
• Fond tampon pentru continuitatea plăţilor către beneficiari
Ministrul Afacerilor Europene susţine constituirea unui fond tampon la nivelul bugetului central, care să permită alimentarea de plăţi continue către beneficiari. În cazul în care anumite programe ar fi sus-pendate, cum este posibil să se întâmple în cazul POSDRU, ar urma să se exercite presiuni asupra bugetului pentru efectuarea plăţilor, din cauză că autorităţile nu vor mai putea să transmită cereri de rambursare către Comisia Europeană (CE), arată domnia sa. Fondul tampon ar asigura continuitatea plăţilor în cazul suspendării unor programe, crearea sa fiind necesară cât mai repede posibil, potrivit lui Leonard Orban. Domnia sa şi-a exprimat speranţa ca, în cazul în care situaţia economică o va permite, fondul să ia fiinţă de la 1 ianuarie anul viitor.
• Listă neagră a "contestatarilor de profesie"
În vederea reducerii perioadelor de întârziere în implementarea unor proiecte, din cauza contestării rezultatelor licitaţiei de către unii dintre participanţi, Leonard Orban a fost de acord cu reprezentanţii autorităţilor locale prezenţi la seminarii că ar trebui identificate acele companii care contestă aproape fiecare licitaţie la care participă aşa-zişi "contes-tatari de profesie", şi incluşi pe o listă neagră, pentru ca cei care organizează licitaţii să fie informaţi cu privire la existenţa lor. Ministrul Afacerilor Europene a arătat că toate licitaţiile care au avut loc în cadrul AMPOST au avut parte de un număr semnificativ de licitaţii, însă a atras atenţia că legislaţia comunitară interzice participarea la procesul de licitaţie a unei companii pe considerente legate de contestarea manierei de des-făşurare şi a rezultatului.
• Diferenţele de salarizare generează diferenţe de performanţă în cadrul AM-urilor
Performanţele diferite ale autorităţilor de management (AM) al fondurilor europene sunt determinate, într-o măsură importantă, de calitatea diferită a personalului pe care acestea îl au la dispoziţie şi de nivelul de salarizare al acestora, consideră Leonard Orban. "În condiţiile în care la unele ministere salariile sunt mai mari şi performanţele acestor minis-tere sunt mai ridicate", a arătat domnia sa. Faptul că cea mai bună rată de absorbţie se regăseşte în cadrul POR, iar cea mai scăzută în cadrul POSDRU nu este deloc întâmplător, în condiţiile în care angajaţii AMPOR au cele mai mari salarii din rândul autorităţilor de management, iar cei de la AMPOSDRU cele mai reduse, a subliniat ministrul Afacerilor Europene.
Drept soluţie pentru această problemă, Leonard Orban propune crearea unei categorii speciale în Legea Salarizării pentru persoanele care lucrează în domeniul administrării fondurilor europene, care să asigure o salarizare uniformă, diferenţiată în funcţie de performanţe şi care să conţină atât stimulente, cât şi sanc-ţiuni.
Totodată, este nevoie de o echipă care să verifice performanţele AM-urilor, în condiţiile în care aces-tea manifestă, în general, o lipsă de transparenţă faţă de beneficiari, este de părere domnia sa. "Sentimentul este, adesea, că beneficiarii au toate obligaţiile, iar autorităţile de management toate drepturile", a atras atenţia ministrul. Diferenţierea performanţelor celor care lucrează în sistemul de administrare a fondurilor europene ar trebui să aibă în vedere şi relaţia cu beneficiarii, consideră Leonard Orban.