LEONARDO BADEA, BNR: "Ne vom confrunta în continuare cu o serie de provocări, la nivel mondial şi la nivelul României"

• Adrian Mitroi: "Avantajul nostru competitiv este proximitatea faţă de Uniunea Europeană; Ne trebuie însă un cost al capitalului mai mic decât ritmul creşterii economice"

Este de aşteptat ca efectele negative induse de pandemie la nivel economic să continue şi ne vom confrunta în continuare, la nivel mondial şi la nivelul României, cu o serie de provocări în ceea ce priveşte redresarea economică, a declarat, ieri, Leonardo Badea, viceguvernator BNR, în cadrul evenimentului de lansare al cărţii "Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană România - Orizont 2040". Totodată, Badea a vorbit şi despre creşterea inegalităţilor în pandemie, "problemă care s-a propagat de la nivel global la nivel local". "Pandemia a dus la creşterea inegalităţii între ţări, între regiuni, între localităţi şi între categorii sociale, iar aceata este o chestiune care ar trebui să ne preocupe la fel de mult ca dezvoltarea unei economii reziliente", a declarat viceguvernatorul BNR.

Badea a afirmat: "Este de aşteptat ca efectele negative induse de pandemie la nivel economic să continue şi ne vom confrunta în continuare la nivel mondial şi la nivelul României cu o serie de provocări care până acum au afectat şi au agravat echilibrele (macroeconomice). Guvernele şi mediul de afaceri se confruntă cu o lume care a fost schimbată radical de către epidemia de Covid-19. Trebuie să spunem, redresarea nu va fi un lucru uşor, va fi probabil marcată de instabilitate din punct de vedere economic, dar va fi marcată şi de inovaţie şi de adaptare la noile cerinţe ale societăţii. Pentru noi ca ţară va trebui să se realizeze o identificare a industriilor aşa-numite campioane la nivel naţional care trebuiesc sprijinite şi încurajate prin măsuri dedicate, lucru care ar putea stimula dezvoltarea inovaţiei în sectorul privat cu larga contribuţie a instituţiilor de cercetare şi a celor de învăţământ superior

Potrivit acestuia, "este important ca în momentul actual să se pună în continuare accent pe creşterea veniturilor la nivel bugetar, complementar cu optimizarea cheltuielilor publice şi nu numai".

Cu privire la inflaţie, oficialul BNR a spus că aceasta are tendinţa să se dezvolte cu cât se vorbeşte mai mult despre ea.

"Inflaţia este o problemă preocupantă, iar inflaţia are tendinţa să apară, să se dezvolte, cu cât se vorbeşte mai mult despre ea. În acest sens sunt foarte multe economii ale lumii în care sunt amplificate anumite dezechilibre din acest punct de vedere fiindcă pandemia a indus dezechilibre atât pe partea cererii cât şi pe partea ofertei de bunuri. Există şi alte cauze care au afectat la nivel local acutizarea acestui fenomen fiindcă există cauze specifice care fac ca, în urma acestui complex de evenimente, acestei combinaţii dintre factori, a influenţelor tranzitorii şi, respectiv, persistente, fenomenul inflaţionist să fie diferit de la o monedă la alta", a afirmat Leonardo Badea.

Acesta a adăugat: "Avem şi problema inegalităţii. Există o problemă care s-a propagat de la nivel global la nivel local şi pandemia a dus la creşterea inegalităţii între ţări, între regiuni, între localităţi şi între categorii sociale. Este o chestiune care ar trebui să ne preocupe la fel de mult ca dezvoltarea unei economii reziliente, bazată pe finanţare sustenabilă, care să aibă la bază reducerea amprentei de carbon şi posibilitatea de a te finanţa ieftin. Dincolo de toate aceste lucruri este important să înţelegem că România are un rol în cadrul economiei europene, trebuie să avem şi un model de dezvoltare în cadrul acestei economii. Avem într-adevăr acum acces la o serie de resurse pe care trebuie să le folosim în mod judicios şi necesar ca proces de dezvoltare al României şi mă refer la Planul de redresare şi rezilienţă".

• Mitroi: "Trebuie să atragem din capacităţile de producţie care se mută din Asia"

Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, a afirmat că România are avantajul competitiv de a fi în proximitatea imensei pieţe europene, precum şi că ţara noastră trebuie să atragă din capacităţile de producţie care sunt în proces de relocare din Asia. De asemenea, Mitroi este de părere că România are nevoie de un cost mic al capitalului, care ar sprijini investiţiile şi oferta şi ar calma inflaţia.

"Să fie clar: o creştere economică de 4,5% finanţată cu un cost mediu de 5,5% este una care nu se transferă într-un nivel de trai (mai bun). Domnul Badea a sugerat costul capitalului şi reducerea acestuia. Mai adaug ceva aici: elongarea acestui capital românesc pentru că el nu este nevrotic. El este un capital care stă aici, bălteşte în băncile comerciale, care au regulile lor de fier. (...) Viteza de circulaţie a banilor pe 1 an de zile depinde de câtă lichiditate aruncă banca centrală (pe piaţă), rotaţia este cred că de 8 ori. Este foarte puţin pentru economia noastră. Pentru că este o economie fără lichiditate. Banca noastră centrală intermediază 5% din deficit comparativ cu marile bănci centrale, din motivul pe care îl ştim, salvgardează cursul valutar cu orice preţ. Guvernul (a pompat doar) 5% (din PIB) prin măsuri post-pandemie de redresare. Marile guverne au implementat 30-35%. Capitalul românesc are însă şi răbdare şi timp şi poate să stea să finanţeze această distincţie între creştere şi dezvoltare. Am ieşit din furca caudină a pandemiei, acum avem grija energiei şi cum vom ieşi de aici. (...) Avantajul nostru competitiv, iar aici constă modelul nostru de dezvoltare economică, este proximitatea de Uniunea Europeană. Lanţul de aprovizionare asiatic şi-a dovedit limitările şi este o oportunitate superbă pentru noi. Va fi în continuare un lanţ de aprovizionare limitat care va induce inflaţia aceasta perversă pe care nici banca centrală nu are putere să-i pună capac, asta mai ales nu are de ce să o facă pentru că ar face costul de finanţare al deficitului foarte mare. Nu mai poţi acum să operezi acum decât cu bani foarte ieftini. Unde sunt aceşti bani ieftini? Sunt aproape 24 de luni din pandemie în care o parte importantă din economiile românilor dospesc în băncile comerciale, o sumă exorbitantă care finanţează capital de lucru dar deloc capital investiţional", a explicat Adrian Mitroi.

Conform acestuia, Franţa are bonduri emise speciale în pandemie pentru cheltuieli specifice, iar România ar trebui să adopte acest model.

"Acesta este genul de finanţare pe proiect, nu la «găleată». Nu finanţezi cu bugetul general şi cheltuielile legate de deficitul la fondul de pensii, finanţezi proiecte. Emiţi titluri verzi pentru proiecte verzi şi economia verde sau bonduri de infrastructură pentru proiecte de infrastructură", a arătat Mitroi.

De asemenea, Adrian Mitroi a arătat că piaţa europeană are 650 de milioane de consumatori pentru care România ar putea să producă fără probleme.

"Noi putem să servim foarte bine Europa cu produse cu valoare adăugată mai mare, produse pe care le servea Asia care este extrem de egoistă acum şi care are un model economic care nu va mai conta foarte mult. Aşa că noi putem arbitraja elegant aici, însă, atenţie, cu un cost al capitalului căpăcit care trebuie să fie sub ritmul de creştere economică, obligatoriu. Asta va calma şi inflaţia. Este singura noastră soluţie de finanţare în aceste condiţii, exact cu acest capital, 1 miliard de euro pe lună, cam asta a fost media, în scădere acum în ultima vreme, bani care stau şi băltesc (în bănci), asta doar în cele 24 de luni de pandemie", a conchis Mitroi.