Leul pierde teren în favoarea monedei europene şi a francului elveţian

Paritatea leu/euro a atins, vineri cel mai redus nivel din ultimele aproape patru luni, Banca Naţională a Româ­niei (BNR) afişând un curs de 4,2291 lei/euro, în creştere cu 2,03 bani faţă de şedinţa anterioară. Analiştii pun revenirea monedei europene, care în aprilie coborâse sub pragul de 4,1 lei, pe seama evenimentelor care se petrec în Grecia.

Analistul Ionel Blănculescu ne-a declarat că aprecierea monedei europene se datorează, în proporţie de 90%, situaţiei din Grecia, iar restul de 10% reprezintă intervenţiile BNR.

Domnia sa ne-a precizat că situaţiile dificile de pe axa Washington-Atena produc o criză pe pieţele de capital, care au închis pe roşu şedinţele de tranzacţionare din ultimele zile. Această scădere s-a simţit şi în cursul de schimb, care a urmat aceeaşi direcţie, potrivit domniei sale.

Ionel Blănculescu ne-a declarat: "Asistăm la începerea unei crize puternice a datoriilor suverane, cu urmări mai grave decât cele produse de criza din 2008".

Domnia sa susţine că, pentru prima dată în istoria omenirii, această criză ar putea să ducă la o lovitură de tipul "Lehman Brothers" în Uniunea Europeană. Ionel Blănculescu ne-a mai declarat că, în prezent, oferta de monedă europeană scade, deoarece au loc ieşiri de capital din ţară, din cauza efectului de contagiune din Grecia.

Cât despre intervenţiile BNR în piaţă, analistul a afirmat că instituţia de credit este datoare exportatorilor, care au fost loviţi de cursul euro de 4,08 lei, înregistrat în urmă cu câteva luni.

"BNR încearcă să pună umărul şi să-şi reabiliteze poziţia faţă de exportatori", ne-a precizat domnia sa.

Acest lucru este în favoarea exportatorilor, care se declară mulţumiţi de nivelul actual al cursului de schimb.

"Deprecierea leului este în avantajul exportatorilor", ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa a adăugat că un nivel sustenabil este acela cuprins între 4,1-4,3 lei/euro.

Dacă moneda naţională se apreciază sub nivelul de 4,1, atunci exportatorii sunt în pierdere, iar dacă se depreciază peste 4,3, atunci cursul poate să devină periculos, ducând la exagerări de preţ, potrivit domniei sale.

Analistul economic Călin Rechea este de părere că intervenţiile Băncii Centrale asupra cursului de schimb nu sunt eficiente.

"Nu ştiu în ce măsură se mai poate juca BNR cu raportul dintre euro şi leu", ne-a declarat domnia sa. Analistul a afirmat că trebuie observat cât de eficiente sunt intervenţiile BNR, în condiţiile în care acestea au o anumită durată, iar efectele se pierd în timp.

Moneda naţională a pierdut teren, vineri, şi în favoarea francului elveţian (CHF). BNR a afişat un curs de referinţă de 3,5099 lei/franc, în creştere cu 0,49 bani faţă de şedinţa anterioară. Astfel, francul elveţian a atins, vineri, un nou maxim, pentru a doua zi consecutivă.

Călin Rechea este de părere că francul elveţian va continua tendinţa de apreciere. Domnia sa consideră că Banca Centrală a Elveţiei nu mai poate să intervină pentru deprecierea francul elveţian. În plus, actuala întărire a francului poate fi pusă pe seama intrărilor masive de capital în băncile elveţiene, potrivit analistului economic.

Călin Rechea ne-a precizat că oamenii îşi păstrează economiile în franci elveţieni, deoarece sunt consideraţi ca fiind o monedă de refugiu, ţinând cont de ceea ce se întâmplă în Grecia.

Chiar dacă moneda naţională a pierdut teren în favoarea celei europene şi a francului elveţian, în raport cu dolarul american s-a apreciat până la nivelul de 2,9734 lei. Cursul afişat vineri de BNR a fost cu 0,86 bani mai mic faţă de cel din şedinţa anterioară, de 2,9820 lei/dolar.

• Drăgoi: Am putea să vindem titluri de stat în dolari pe pieţe internaţionale

Ministerul Finanţelor Publice a luat în considerare conversia titlurilor de stat în dolari, ca urmare a interesului manifestat de fondurile de investiţii americane, la recenta emisiune de eurobonduri pe pieţele externe, susţine Bogdan Drăgoi, secretar de stat în cadrul Minis­terului Finanţelor Publice.

"Sunt foarte multe fonduri americane foarte interesate de pieţele emergente. (...) America are avantaje, investitorii au apetit pentru maturităţi mai lungi, iar sumele sunt mult mai mari", a declarat, la finalul săptămânii trecute, Bogdan Drăgoi.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice a adăugat că decizia privind o eventuală emisiune de titluri de stat în dolari pe pieţele externe va fi adoptată doar în baza contextului din momentul respectiv.

Călin Rechea, analist economic, este de părere că actuala scădere a dolarului ar fi avantajat lansarea unui program MTN (n.r. medium term notes) în această monedă. "O emisiune în dolari ar fi fost mai bună decât în euro, având în vedere că există o tendinţă de depreciere a monedei americane", ne-a declarat domnia sa.

Prima emisiune MTN s-a încheiat pe 10 iunie, iar valoarea totală a subscrierilor a fost de trei miliarde euro.

Preţul final a fost setat la rata mid-swap, plus o marjă de 255 de puncte de bază, în urcare faţă de preţul obţinut anul trecut, setat la rata mid-swap, la care s-a adăugat o marjă de 268 puncte de bază, potrivit domniei sale.

Ţara noastră a atras 1,5 miliarde euro, din vânzarea de obligaţiuni pe pieţele externe, la un randament de 5,29%.

Cât despre comisionul aranjorilor (n.r. "Societe Generale" şi "Erste Bank"), Bogdan Drăgoi a spus că a fost stabilit la jumătate faţă de cât se plăteşte pe piaţă. Comisionul a fost "foarte" negociat, dar oficialul de la Ministerul Finanţelor Publice nu a oferit o cifră exactă, deoarece aranjorii au cerut o clauză de confidenţialitate.

"Lansarea MTN pe pieţele externe a fost de succes", a declarat, ieri, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice.

Domnia sa a precizat: "România nu are probleme de finanţare a deficitului bugetar. Am trecut de la împrumuturi pe termen scurt la împrumuturi pe termen mediu".

În schimb, Călin Rechea consideră că un succes ar fi să nu se mai facă împrumuturi, în condiţiile în care ţara noastră nu are cum să finanţeze deficitul bugetar.

Domnia sa a adăugat că semnalele sunt de revenire la recesiunea economică, fiind posibil să terminăm combustibilul industriei, care a contribuit până acum la creşterea economică.