Leul se poate deprecia dacă estimările slabe privind economia SUA se confirmă

Aprecierea leului după decizia Federal Reserve de a scădea dobânzile a fost o reacţie spontană, în ton cu evoluţia monedelor din regiune, însă în cazul în care prognozele pesimiste privind economia Statelor Unite se confirmă, volatilitatea va reveni pe pieţe, iar leul se va deprecia, spun analiştii.

"Ca reacţie spontană, decizia Federal Reserve a determinat creşterea leului, însă tăierea cu 0,5% a dobânzilor în Statele Unite dovedeşte că banca centrală americană se aşteaptă la un impact destul de puternic al crizei din piaţa creditelor ipotecare cu risc ridicat", a declarat Ciprian Dascălu, senior economist în cadrul ING Bank România.

Potrivit analistului, criza propagată dinspre piaţa ipotecară americană a atras atenţia asupra vulnerabilităţii leului şi, în cazul în care previziunile de temperare a creşterii economice în Statele Unite se confirmă, tendinţa de depreciere a leului va reveni, la fel şi volatilitatea din piaţă.

"Ne aşteptăm la o limitare a creşterii economice în SUA. Dacă datele statistice confirmă acest lucru, încrederea în piaţă se poate deteriora, din nou iar investitorii vor tinde să evite expunerile la orice plasamente riscante, inclusiv în lei. Să nu uităm că deficitul de cont curent se adânceşte, previziunile pentru investiţiile străine sunt nefavorabile iar creşterea economică a suferit o moderare", a completat Ciprian Dascălu. Economistul a adăugat că, pe termen lung, deprecierea leului ar atrage, ca efect pozitiv, o uşoară diminuare a deficitului balanţei comerciale.

"În cursul şedinţei de ieri, moneda naţională s-a menţinut peste 3,37 euro/leu, pe fondul ordinelor de marcare a profiturilor şi acţiunii Federal Reserve. În plus, putem observa că leul este în continuare folosit ca monedă de finanţare pentru cumpărarea de monede cu randamente ridicate din regiune, precum forintul", mai susţine Dascălu.

"Reacţia imediată la scăderea ratelor dobânzilor de către banca centrală americană a fost favorabilă, toate pieţele emergente au crescut, iar monedele, inclusiv leul, s-au apreciat. Aceasta ar fi prima interpretare, care arată că Federal Reserve face tot ce poate pentru a susţine piaţa financiară", a declarat şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. Potrivit acestuia, a doua versiune ar fi dacă luăm în considerare faptul că banca centrală din SUA a redus cu 0,5% ratele dobânzilor, cu toate că în Statele Unite există presiuni inflaţioniste importante.

"Acest lucru poate arăta că problema este gravă. Dobânzile în SUA au crescut, în scurt timp, de la 1%, nivel la care erau cu puţini ani în urmă, la 5,25% şi este clar că, în acest interval, s-au strâns foarte mulţi debitori cu probleme ipotecare.

Economistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun, apreciază că măsura luată de Federal Reserve a întărit încrederea în piaţa valutară şi că acest lucru s-a reflectat şi în scăderea cursului euro/leu faţă de cotaţia de marţi. "Impactul temperării politicii monetare în SUA a fost pozitiv, rămâne de văzut în ce măsură se va menţine încrederea din piaţă", a mai spus Crăciun.

Vicepreşedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragoş Cabat este de părere că reducerea dobânzilor operată de către banca centrală din SUA a fost "ca o gură de oxigen", deoarece a revigorat încrederea pe piaţă, dar consideră că măsura va influenţa mai ales paritatea dolarului, nu şi pe cea a monedei euro faţă de leu. O altă consecinţă ar putea fi intrarea pe pieţele emergente, printre care şi pe piaţa din România, a unor investitori care, nemulţumiţi de scăderea randamentelor în SUA, şi-ar putea retrage banii din piaţa americană, mai consideră Cabat, citat de NewsIn.

"Unii investitori care îşi ţineau banii investiţi în SUA s-ar putea îndrepta către alte pieţe pe fondul randamentelor mai scăzute din piaţa americană", a adăugat vicepreşedintele CFA.

Analistul a mai declarat că nu exclude ca băncile din România, mai ales sucursalele unor bănci internaţionale importante, să prezinte expuneri la piaţa ipotecare că risc ridicat din SUA. "Acest lucru este posibil. Dacă expunerile există, ar trebui să aflăm în următoarele trei până la şase luni", a mai spus Cabat. "Nimeni nu e ferit, important este cum gestionăm riscurile", a spus Crăciun. Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru consideră că băncile din România nu au fost expuse crizei din piaţa americană a creditelor ipotecare, însă a adăugat că este posibil ca băncile-mamă, precum ING, Societe Generale sau Raiffeisen, să dezvăluie expuneri.

Referitor la impactul deciziei Federal Reserve asupra politicii monetare din zona euro, analiştii au declarat că acesta este slab, deoarece Banca Centrală Europeană (BCE) se concentrează mai ales pe limitarea inflaţiei.