Liberalizarea pieţei de electricitate va aduce preţuri mai mari pentru consumatori

Liberalizarea completă a pieţei de energie electrică bate la uşă, iar consumatorii casnici vor ajunge să plătească facturi mai mari începând cu 1 ianuarie, spun experţii din piaţa de energie. De vină sunt exclusiv autorităţile statului, consideră Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Specialiştii arată că cei care nu vor alege să se mute de la un furnizor la altul şi care nu vor semna o ofertă în regim concurenţial vor intra automat într-o zonă de serviciu universal unde vor plăti mai mult decât dacă şi-ar alege o ofertă concurenţială. Trebuie spus că acei consumatori care nu aleg o ofertă concurenţială nu sunt în pericol de deconectare.

Preţurile finale pentru consumatorii din acest serviciu universal ar urma să fie făcute pe baza preţurilor de achiziţie de energie ale furnizorilor - furnizorii sunt în acest moment încă în discuţiile finale cu ANRE-ul pentru stabilirea metodei exacte de calcul a preţului pentru acest serviciu universal. ANRE, reglementatorul din piaţa de energie, ar urma să nu mai aibă mare influenţă în stabilirea preţului din serviciul universal pentru consumatorul casnic, cu excepţia tarifelor de distribuţie şi transport. De altfel, ANRE nu a comunicat încă tarifele finale pentru serviciul universal, iar tarifele de transport (pentru Transelectrica) şi distribuţie au fost aprobate de abia în 9 decembrie, tarife mai mari care intră în construcţia preţului final pentru serviciul universal.

Consumatorul care nu este mulţumit de preţul de serviciu universal este totuşi liber să aleagă orice alt furnizor sau preţ din piaţă. Consumatorul final va avea de ales, cel mai probabil până la finalul lunii ianuarie, dacă doreşte să rămână în serviciu universal sau dacă vrea să accepte oferta de piaţă liberă a furnizorului cu care este acum în regim reglementat.

Chisăliţă precizează următoarele: "Ideea asta de serviciu universal este o invenţie. Legea nu prevede aşa ceva, un serviciu universal. Lucrurile sunt mai simple, chestia asta este o găselniţă. Cine nu o să facă nicio obiecţie sau nu o să schimbe furnizorul până la data de 31 decembrie 2020, începând cu 1 ianuarie 2021 va beneficia de un contract şi un contract pe care îl stabileşte furnizorul de electricitate. Că îi spunem serviciu universal, că nu îi spunem, ideea este că nu va mai fi la un preţ reglementat stabilit de către ANRE, ci stabilit de către un furnizor. (...) Este incalificabil ce se întâmplă. Absolut orice consumator din lumea asta, în momentul în care se schimbă ceva în ecuaţie, se liberalizează piaţa, primul şi primul lucru aşteaptă oferta de la furnizorul lui, e o chestie absolut normală şi banală. A stat alături de furnizorul lui 30 de ani, e normal ca primul lucru să aştepte oferta de la furnizorul lui.

Oferta de la furnizorul lui, conform legislaţiei în vigoare, nu e voie să fie emisă decât în anumite condiţii, nu au avut voie să emită această ofertă, probabil undeva între Crăciun şi Revelion va fi emisă. Perioadă în care bineînţeles că este vacanţă, firmele (din energie - n.r.) nu mai lucrează. Deci dacă o să primească omul în 28 decembrie oferta şi o să i se pară prea mare acea ofertă, degeaba mai bate la uşi pentru că nu mai are unde. Deci din start intră în situaţia în care la 1 ianuarie 2021 să-i stabilească altcineva preţul. Deci tot ce s-a făcut până în momentul de faţă s-a făcut nu prost (...), ci în detrimentul clar al consumatorului. Totul s-a gândit de aşa natură încât consumatorul să fie legat de mâini şi de picioare. Deci o să avem liberalizare cu 0% trecere în piaţa liberă dintre cei care sunt în piaţa reglementată. Dar chestia aceasta se datorează exclusiv, exclusiv instituţiilor de stat".

În privinţa creşterii facturii la consumatorii casnici, Chisăliţă spune că pe 11 decembrie estima o creştere cuprinsă între 3 şi 10 procente, iar vinerea trecută, ulterior publicării tarifelor de transport şi distribuţie, estima o creştere potenţială de până la 18%.

"Lucrurile sunt în continuă mişcare. Am făcut cu colegii mei o simulare, săptămâna trecută (a doua săptămână din decembrie - n.r.), şi, din simularea făcută, la acel moment creşterea era până în 10%. Deci erau estimări de la 3% la 10%, ţinând seama de diversele părţi din ţară, de diverşi furnizori, diverşi operatori de distribuţie. Săptămâna asta ne-am uitat, foarte mulţi furnizori au venit cu preţuri mai mari deşi cinci-şase-şapte luni de zile au avut preţuri mici. Au venit cu nişte preţuri mai mari plecând probabil de la următoarea situaţie: dacă statul măreşte tarifele (de transport şi distribuţie) noi de ce să nu mărim preţurile. Ca atare, astăzi dacă aş vorbi pe simulare, (avem) între 11 şi 18 la sută creştere de preţ (de la 1 ianuarie). Deci dacă înainte să apară tarifele stabilite de ANRE aveam până în 10%, această potenţială evoluţie a preţului la consumatorii casnici după 1 ianuarie 2021, astăzi, după modul în care s-a comportat statul, avem între 11% şi 18% această potenţială creştere la consumatorii casnici", spune specialistul.

Dumitru Chisăliţă a adăugat: "La nivel de zile, preţul (de achiziţie al energiei electrice) e în creştere, element care nu s-a manifestat neapărat şi pe tendinţa lunară, chiar dacă a existat o uşoară creştere. Ce se întâmplă în ultimele zile e un pic ieşit din trend. Trendul pentru lunile următoare este de creştere, dar trebuie avut în vedere, zilele astea, situaţia din punct de vedere al resurselor regenerabile, care au o implicare mai limitată ţinând seama de specificul meteorologic actual, dar din nou, lucrurile astea se vor regla în perioada viitoare. Mă aştept să se ajungă din nou la un oarecare echilibru".

La ora actuală, regiunea noastră şi deci România este într-o zonă deficitară de producţie, fapt ce se vede în preţurile de achiziţie: acum două-trei săptămâni preţul era 230 de lei/MWh pentru livrare anul viitor, la finele săptămânii trecute era 260 şi ceva de lei.

Ion Lungu, preşedintele AFEER, consideră că liberalizarea înseamnă revenirea la o situaţie naturală, care a existat de drept până la începutul anului 2019, când a fost adoptată de Guvern OUG 114/2018.

Domnia sa a declarat, la finele săptămânii trecute, într-o întâlnire cu presa: "Ne întoarcem la o situaţie care defapt a fost până la începutul anului 2019, când a intrat în vigoare celebra ordonanţă 114. (...) Două aspecte aş vrea să subliniez: primul lucru este faptul că, aşa cum ştiţi, consumatorii au dreptul, posibilitatea, să aleagă (din ofertele concurenţiale) şi din fericire aş spune că au posibilitatea să aleagă dintr-o paletă mai largă; chiar dacă piaţa nu este extrem de lichidă sunt mulţi furnizori pe piaţă care acţionează în acest moment. Chiar pe baza reglementărilor din acest an avem posibilitatea să alegem şi furnizorul de ultimă instanţă, nu numai cel în raza căruia ne aflăm. Au fost informaţi, s-au transmis informări din timp conform reglementărilor şi politilor companiilor care erau interesaţi să-şi atragă consumatori cât mai mulţi şi există, din punctul nostru de vedere, o destul de bună informare, cu toate că mulţi consumatori afirmă că nu ştiu. Este şi o chestiune de curiozitate a lor. Al doilea lucru, nu trebuie să existe grija că vine 1 ianuarie şi se rămâne fără alimentare. Nu este cazul, toţi consumatorii vor continua să fie alimentaţi de actualul furnizor şi în funcţie de opţiunea lor să-şi schimbe sau să continue. Vor fi alimentaţi în continuare, lucrurile sunt destul de clare şi nu poate să existe nicio situaţie de criză din acest punct de vedere".

Printre altele, Lungu a mai spus că, odată cu introducerea contoarelor inteligente, ar putea să apară oferte de piaţă pentru consumatorii casnici cu tarife diferenţiate pe zone orare, în sens de tarif de zi şi tarif de noapte.

În momentul acesta, din consumatorii casnici, circa 2,85 milioane lucrează pe contracte de tip concurenţial, potrivit datelor din piaţă. Dintre acestea, 2,65 milioane de contracte sunt cu furnizori de ultimă instanţă (FUI). La începutul lui 2019 erau 2 milioane de consumatori casnici alimentaţi în regim concurenţial.

Specialiştii mai arată că acum este şi o perioadă de iarnă mai apropiată de normal în care, în mod traditional, preţurile sunt mai mari decât în restul anului.

"Preţul la materii prime, la gaz, a explodat, certificatele de emisii sunt scumpe. Faptul că în zonă nu au fost investiţii noi în capacităţi de producţie se vede. Zona noastră suferă de capacităţi de producţie, iar dacă consumul creşte pot apărea spike-uri de preţ. E posibil să apară în continuare", spune un trader din piaţa de energie.

Alt specialist din piaţă adaugă: "Nu am ghicitoare care să estimeze preţurile, dar pot să zic care sunt preţurile de piaţă pentru produsele cu livrare de anul viitor, care înseamnă care este aşteptarea pieţei vizavi de preţul din viitor. Dacă să zic că în noiembrie am avut un preţ mediu PZU de 236 (de lei/MWh), de exemplu pentru ultima săptămână din anul ăsta se vinde acum cu 275 (de lei), prima săptămână din ianuarie se vinde la 330. Toată luna ianuarie se vinde la 323, anul viitor ultima tranzacţie a fost cu 262 (de lei). Am făcut un mic overview asupra preţurilor la consumatorul casnic, cel (preţul - n.r.) de joasă tensiune, în piaţa liberă, în Bucureşti şi în Oltenia: am mers pe cele două zone cu cel mai mic şi cel mai mare preţ de distribuţie şi am comparat în septembrie 2020 cu ce va fi în iulie 2021 pe baza datelor ce se cunosc la momentul actual, respectiv creşterile de tarif de transport, de distribuţie. Preţul din septembrie 2020 am luat preţul cel mai bun pe piaţa liberă în momentul respectiv, dacă voiai să contractezi pe piaţa liberă acesta era preţul cel mai bun, 235 de lei. Pentru preţul ăsta, în septembrie, un consumator casnic, să zic 150 de kwh (consum) pe lună, plătea o factură de 90 de lei, în Bucureşti, sau de 97 de lei la Craiova. Anul viitor, la acelaşi preţ, ar trebui să plătească 92 de lei în Bucureşti sau 100,7 lei la Craiova (la acelaşi consum). Dacă luăm în loc de 235, un preţ care a fost anul ăsta şi care nu o să mai găsească în piaţă, punem 262, preţul care se vinde cu livrare anul viitor, vedem că avem o creştere la o factură de 150 de kwh cam cu 7 lei în Bucureşti şi cu 8,5 lei în Craiova. Dacă ne luăm după oferta cu mare reclamă a Hidroelectrica, de 245 de lei, vedem creşterea de tarif ar fi de 3 lei în Bucureşti şi 5 lei la Craiova. Dacă punem 235, exact preţul de anul trecut (din septembrie 2020 - n.r.), vedem că avem o creştere, datorată doar creşterii de tarif de distribuţie şi transport, undeva între 1,6% şi 3,8%".

În Bucureşti, la un preţ de achiziţie din piaţa liberă de 262 de lei MWh, 40% din factură este energia electrică, restul fiind alte adaosuri din care transportul 5% din factură, distribuţia 24,4% din factură şi alte costuri 30% (TVA, certificate verzi, etc) din factură.

Datele din piaţă arată că România a fost importator net de energie în 11 din cele 12 luni din 2020 şi că are nevoie rapidă de investiţii noi în zona de producere de energie electrică. În 2019, ţara noastră a devenit importator net de energie abia în septembrie. Importurile se fac la preţuri mai mici decât preţul de achiziţie pentru producţia din cărbune, preţul pe cărbune incluzând şi povara preţului certificatelor de emisii care au ajuns recent la 30 de euro/unitate.

"Deşi anul acesta a fost destul de stresant, cel puţin din punct de vedere sanitar, totuşi aş îndrăzni să spun că pentru sistemul energetic, chiar şi în România, nu a fost un an foarte dezastruos. Prin faptul că, aşa după cum aţi putut constata, alimentarea cu energie electrică a consumatorilor a continuat în bune condiţii, chiar dacă multe lucruri au fost făcute de la distanţă, chiar dacă nu a mai fost o comunicare faţă în faţă, lucrurile au mers bine. Nici reclamaţiile nu au fost mai multe decât în anii trecuţi. Din punctul de vedere al calităţii alimentării cu energie electrică aş îndrăzni să spun că au fost lucrurile chiar mai bune decât în anii trecuţi. În al doilea rând trebuie să recunosc, surprinzător pentru mine dar văd în toate raportările, faptul că investiţiile în companii sunt foarte apropiate de planuri şi nu sunt mai rele decât în anii precedenţi, un lucru iarăşi care a fost demn de luat în seamă. În al treilea rând, văd că în continuare se menţin toate ţintele şi planurile pentru decarbonare. Mai mult, la nivel european aş zice că există o competiţie între un organism şi altul de a mări ţintele: de unde era 50% pentru 2030 acum s-a dus la 55%, lucrurile se pare că merg şi sunt şi dispuşi să elibereze mulţi bani pentru a merge în această zonă", a mai spus săptămâna trecută Ion Lungu, preşedintele AFEER.

Tarifele de transport şi distribuţie pentru 2021 au fost majorate de ANRE ca urmare a faptului că societăţile de distribuţie şi-au îndeplinit per total planurile de investiţie în 2020, costuri care sunt recunoscute parţial în tarifele respective.