Listările lunii noiembrie la BVB - de la primele companii venite în piaţă la cele mai recente

Nouă companii ale căror acţiuni sunt listate în momentul de faţă la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au debutat de-a lungul timpului în ringul nostru bursier, două fiind prezente chiar din prima zi de tranzacţionare din istoria modernă a BVB, după cum reiese din datele pe care ni le-a trimis operatorul pieţei noastre de capital.

Cele mai tinere împlinesc, în această lună, patru ani de la listare, dar evoluţia lor a fost foarte diferită. Altele, fac parte din categoria marilor companii listate de Guvern, în scurta perioadă din 2013 - 2014 când statul a folosit piaţa de capital pentru a vinde o parte din deţinerile de la societăţile energetice şi de utilităţi. Iar celelalte sunt companii ce au reuşit cumva să se adapteze schimbărilor din sectoarele în care activează şi care, luna aceasta, împlinesc cel puţin un sfert de secol de prezenţă în piaţa de capital.

• Bursa - platforma perfectă pentru satisfacerea dorinţei brokerilor de asigurări

Transilvania Broker de Asigurare (TBK) devenea, în data de 2 noiembrie 2017, primul broker de asigurări ce păşea în ringul nostru bursier, după ce, la finele lunii octombrie a acelui an, cei doi proprietari vindeau printr-o ofertă publică 25% din companie.

Pentru Transilvania Broker, bursa a fost platforma perfectă prin care dorinţa colaboratorilor companiei de a fi direct implicaţi în societate s-a împlinit. Oferta a fost rapid suprasubscrisă de partneri ai brokerului şi s-a închis la preţul de 15,5 lei, maximul operaţiunii de piaţă.

A fost o investiţie bună! Compania a acordat dividende consistente de cinci ori de la listare, perioadă în care profitul net şi marja s-au majorat în fiecare an. În aceste condiţii, de la momentul intrării în ringul bursier, cotaţia acţiunii TBK aproape s-a triplat, iar faţă de preţul din ofertă, la care s-a aplicat un discount, randamentul total al titlurilor companiei este de circa 240%, printre cele mai ridicate din ultimii patru ani de la BVB. Pandemia Covid-19 nu a făcut decât să accentueze investiţiile brokerului în digitalizare şi optimizarea infrastructurii activităţii de intermediere, astfel încât în acest an volumul primelor brute intermediate de Transilvania Broker a crescut.

• Traiectorie dezamăgitoare pentru operatorul lanţurilor KFC şi Pizza Hut

Sphera Franchise Group (SFG), companie ce reuneşte sub umbrela sa lanţurile de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a venit la bursă în data de 9 noiembrie 2017, după o ofertă publică croită pentru instituţionali, prin care proprietarii au vândut 25% din societate. Dar, după un mic puseu iniţial de creştere, preţul acţiunilor companiei s-a înscris pe un trend descendent, accentuat în ultimul an şi jumătate de situaţia creată de pandemie. Dinamica apare în contextul unei profitabilităţi fluctuante, împreună cu dividende cu randamente relativ scăzute faţă de cele dinstribuite de marile companii de la bursa noastră. Astfel, de la listare acţiunile SFG au un declin de circa 45%, iar cu tot cu dividende, pierderea este cam de 40%.

Măsurile impuse de autorităţi pentru stăvilirea pandemiei Covid-19 au lovit masiv în operaţiunile Sphera, care a înregistrat pierdere anul trecut. Dar, sunt semne spectaculoase de revenire. În perioada aprilie - iunie, Sphera a înregistrat cel mai bun al doilea trimestru din istorie în toate cele trei pieţe în care activează (România, Italia şi Moldova, unde operează circa 160 de restaurante), evident în condiţiile unei baze scăzute de raportare. În orice caz, pandemia a afectat activitatea companiei şi cel puţin în momentul de faţă, ţinta dezvăluită la ceremonia de listare de acum patru ani de Mark Hilton, CEO-ul de atunci al Sphera, de peste 240 de restaurante până la finele lui 2022, pare de neatins.

• Nuclearelectrica - una dintre principalele atracţii ale bursei noastre

Producătorul de energie Nuclearelectrica (SNN) s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti în 4 noiembrie 2013, iar astăzi este printre puţinele companii de la BVB incluse în indicii de pieţe emergente ai FTSE Russell, şi unul dintre cei mai căutaţi emitenţi atât de investitorii instituţionali cât şi de retail. Compania controlată de stat a venit în piaţă într-un an cu rezultate de excepţie, astfel încât IPO-ul prin care şi-a majorat capitalul cu 10% a fost suprasubscris pe ambele tranşe.

Ulterior, în urma deteriorării performanţelor operaţionale ale societăţii, acţiunile SNN s-au tranzacţionat pentru mai bine de cinci ani sub preţul din ofertă, de 11,2 lei. Punctul de inflexiune a apărut în 2017, pe fondul îmbunătăţirii constante a rezultatelor financiare, ce a avut în spate o producţie în creştere, reducerea livrărilor în piaţa reglementată şi mărirea preţului energiei. Iar acestea s-au reflectat în dividendele mari plătite acţionarilor, în principal la cererea statului. Anul acesta, acţiunile SNN au mers din maxim în maxim istoric, pe fondul preţurilor record ale energiei, dar şi a unui climat general favorabil activelor de risc.

După aproape opt ani de la listare, preţul titlurilor producătorului de energie este cu 285% mai mare decât cel din ofertă, iar cu tot cu dividende, randamentul total se ridică la 370%.

• Romgaz - modelul de companie defensivă, plătitoare de dividende

Romgaz Mediaş (SNG) a venit la Bursa de Valori Bucureşti în data de 12 octombrie 2003, după cea mai mare ofertă publică din ţara noastră, prin care statul a înstrăinat 15% din companie, într-o operaţiune care, în premieră, a beneficiat şi de o componentă de GDR-uri, vândute la Londra. Oferta, ce a avut o suprasubscriere masivă atât pe tranşa investitorilor instituţionali cât şi de retail, s-a încheiat la preţul de 30 de lei pe acţiune.

În cei opt ani scurşi de la listare, titlurile Romgaz au avut o evoluţie sinusoidală, în funcţie de diverse evenimente, precum dinamica cererii şi a preţului gazelor naturale, vânzările de acţiuni SNG ale Fondului Proprietatea şi anumite decizii ale statului. În ultimii ani, cele mai importante importante episoade ce au marcat preţul titlurilor au fost Ordonanţa 114, ale cărei prevederi loveau direct în rezultatele financiare ale companiei şi pandemia Covid-19, ce a declanşat o cădere a preţului acţiunilor producătorului de energie care abia recent a fost recuperată.

Pe de altă parte, pentru investitori, Romgaz s-a remarcat în primul rând prin dividendele acordate inclusiv din rezerve, la solicitările statului. În aceaste condiţii, acţiunile emitentului se găsesc după opt ani cu numai 24% peste preţul din ofertă, dar cu tot cu dividende, randamentul total este de circa 120%, confirmând statutul Romgaz, de companie defensivă, cu alocări importante de bani către acţionari.

• Un sfert de secol la bursă pentru Electromagnetica, societate ale cărei acţiuni se află sub recordul de dinaintea crizei din urmă cu peste zece ani

Acţiunile Electromecanica (ELMA) au debutat în arena bursieră din ţara noastră în data de 8 noiembrie 1996, iar în 1999 devine societate cu capital integral privat. Urmând tiparul frecvent întâlnit în cazul multor companii nu doar de la noi, titlurile ELMA au avut o creştere spectaculoasă în perioada 2006 - 2007, urmată de o cădere pe măsură în 2008 şi începutul anului 2009, din care nu şi-a mai revenit.

Din punct de vedere operaţional, compania a căutat constant să îşi lărgească gama de produse şi servicii, în funcţie de tendinţele pieţei, astfel încât în prezent produce corpuri de iluminat cu LED, activează atât în zona de producţie cât şi de furnizare a energiei electrice, produce sisteme de telegestiune a energiei şi contoare, produse de mase plastice injectate, aparataj eletric, scule şi matriţe. În plus, în ultima perioadă, Electromagnetica a început să se concentreze tot mai mult pe staţiile de încărcare a automobilelor electrice.

Cu toate că teoretic are un free-float relativ ridicat, rulajul cu titlurile ELMA este redus.

• Acţiunile Biofarm au recuperat căderea din 2007 - 2008, dar volumele s-au contractat serios

Listat încă din noiembrie 1996 în piaţa Rasdaq, producătorul de medicamente Biofarm Bucureşti (BIO) împlineşte, în data de 19 a acestei luni, tot 25 de ani de prezenţă în piaţa noastră de capital. La criza din 2007-2008, preţul acţiunilor BIO, ce deja trecuseră de pe Rasdaq la Bursa de Valori Bucureşti, s-a prăbuşit cu circa 90%, cădere pe care a reuşit să o recupereze abia în acest an, după un puseu de creştere în primăvară, conform graficelor cu preţuri ajustate afişate de site-ul BVB.

Pe de altă parte, în tot acest timp, acţionariatul s-a concentrat, ceea ce se reflectă în contracţia severă a volumelor de tranzacţionare faţă de perioada 2005 - 2010. Astăzi, Biofarm este controlată de SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia, ce au împreună aproape 90% din producătorul de medicamente. Cel puţin teoretic, compania are perspective bune - tot ce ţine de industria medicală şi farmaceutică a căpătat o atenţie sporită odată cu pandemia, iar societatea a finalizat construcţia unei noi fabrici, ceea ce va creşte capacitatea de producţie. Dar, lichiditatea redusă a acţiunilor BIO fac ca titlurile producătorului de medicamente să nu se afle pe radarele investitorilor.

• Titlurile Chimcomplex - la cel mai bun an din cei 25 de companie listată

Acţiunile Chimcomplex Borzeşti (CHOB) au venit la bursă în data de 25 noiembrie 1996, după ce la începutul anilor 90 combinatul chimic se separase ca unitate distinctă pe Platforma Petrochimică Borzeşti, iar din aprilie 2005 se tranzacţionează în piaţa AeRO. În anul 2003, omul de afaceri Ştefan Vuza a preluat compania, şi în prezent deţine, prin CRC Alchemy Holding, 85,3% din capitalul Chimcomplex.

De departe cel mai important eveniment din ultimii ani în viaţa companiei a fost achiziţia, în 2018, a cinci grupe de active ale Oltchim, astfel încât noua entitate, cu două platforme industriale, la Vâlcea şi Borzeşti, a devenit cel mai mare combinat chimic din ţară. Este principalul producător şi furnizor de substanţe chimice din regiune, specializat în polioli, clorosodice şi oxo-alcooli.

La bursă, dinamica acţiunilor CHOB nu a ieşit în mod special în evidenţă până în acest an, când preţul titlurilor companiei a avut o ascensiune pe alocuri parabolică, într-un context marcat de un cumul de factori, între care posibila listare la Varşovia, achiziţii ale preşedintelui Ştefan Vuza, rezultatele financiare şi, probabil, declaraţiile conducerii privind perspectivele companiei.

• Comelf şi Uamt - singurii supravieţuitori ai primei zile de tranzacţionare la BVB, în 20 noiembrie 1995

Producătorul de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cel de componente auto Uamt Oradea (UAM) sunt singurele companii prezente la BVB încă din 20 noiembrie 1995, prima zi de tranzacţionare din istoria modernă a bursei noastre.

Pentru Comelf, a fost anul în care s-a derulat şi prima etapă a privatizării, prin ofertă publică, iar în 1999 compania a fost privatizată integral, odată cu achiziţionarea de către Uzinsider Bucureşti a pachetului care mai era deţinut la acea vreme de Fondul Proprietăţii de Stat. Astăzi, Uzinsider are 81% din Comelf.

După declanşarea crizei economice din perioada 2007-2008, compania a intrat într-un proces de reorganizare a sectoarelor de fabricaţie, iar acum operează prin patru centre distincte de profit: fabrică de utilaje şi echipamente terasiere, fabrică de componente terasiere, fabrică de filtre şi electrofiltre, fabrică de produse din oţel inoxidabil. De asemenea, au fost intensificate activităţile de marketing, compania ajungând să livreze la export peste 95% din producţie anual, conform informaţiilor de la BVB. Dacă compania a trecut de hopul crizei de acum peste zece ani, preţul acţiunilor nu a urmat aceeaşi traiectorie. După căderea din 2008, cotaţia CMF a intrat într-o letargie în care se află şi acum.

În cazul Uamt, după privatizare, compania a fost deţinută o vreme de Asociaţia Salariaţilor, dar în urma unei fuziuni cu alte trei firme, preşedintele Ioan Stanciu ajunge să deţină controlul întreprinderii, iar în prezent are 65% din compania orădeană. Încă înainte din Revoluţie, Uamt Oradea producea pentru Dacia, iar astăzi Dacia-Renault este principalul său client, societatea fiind în bună măsură dependentă de livrările către grupul deţinut de francezi.

După căderea de aproape 90% din 2007-2008, cotaţiei UAM i-a luat peste zece ani să recupereze şocul crizei, iar volumele s-au restrâns dramatic, în prezent lichiditatea acţiunilor companiei din Oradea fiind foarte scăzută.