LIVIU VOINEA: Noul program de guvernare - aproape identic cu cel vechi
Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Politică / 9 februarie 2012
La o zi şi jumătate după anunţarea noului premier şi la numai câteva ore de la numirea cabinetului Ungureanu a apărut şi noul program de guvernare pentru anul în curs, care, în mare parte, îşi propune să continue si, respectiv, să finalizeze obiectivele începute sau, după caz, prevăzute de Guvernul Boc.
Noul program de guvernare este, în proporţie de 95%, programul existent, ne-a spus Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA): "Sunt câteva lucruri în plus, care nu au, însă, o cuantificare în indicatorii macroeconomici. Sunt promisiuni de genul unei creşteri vagi a salariilor sau a unui plan naţional a locurilor de muncă, ambele, însă, fără cuantificare în indicatori, după cum spuneam".
Liviu Voinea susţine că noul program are limite în ceea ce priveşte relansarea economică: "Programul nu permite creşteri economice, este făcut tot pe baza măsurilor restrictive adoptate în anii trecuţi".
Într-un termen atât de scurt nu putea fi elaborat un plan de guvernare diferit de cel de până acum, ne-a spus analistul economic Dragoş Cabat. Potrivit domniei sale, nici nu ar putea fi aplicat un alt program, întrucât bugetul pe anul în curs este deja stabilit, iar ţara noastră are nişte promisiuni de îndeplinit faţă de organismele internaţionale: "Era dificil ca noul guvern să vină cu idei noi. Ar fi trebuit să identifice şi sursele de finanţare, întrucât bugetul pe 2012 a fost deja stabilit. În orice caz, sperăm ca întinerirea executivului să însemne şi o depolitizare a acestuia".
Europarlamentarul PDL Cristian Preda consideră că noul premier este suficient de pregătit încât să elaboreze un program guvernamental în două zile. Domnia sa ne-a declarat: "Domnul Ungureanu este un om foarte deştept, are toate aptitudinile să facă un program de guvernare în două zile. Chiar remarc modul detaliat în care a descris domeniile de activitate". Cristian Preda spune că este normal ca noul cabinet să-şi prezinte programul înainte de a primi votul în Parlament.
• Cristian Pârvan: Prevederile noului program de guvernare sunt universal valabile
Prevederile noului program de guvernare în ceea ce priveşte mediul de afaceri sunt universal valabile, este de părere Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România care ne-a declarat: "Sunt nişte prevederi foarte bune, valabile şi acum trei ani şi peste cinci ani. Dincolo de programul de guvernare ar trebui să existe, însă, şi un plan minimal cu ceea ce lipseşte. Noul program nu dă niciun fel de garanţie a impactului atâta vreme cât nu are cifre concrete".
Printre propunerile noului cabinet în domeniul mediului de afaceri se numără stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE, Completarea cadrului legislativ în materie de concurenţă prin adoptarea unei noi legi a concurenţei neloiale şi adoptarea de măsuri privind deschiderea spre concurenţă a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli.
"Avem de recuperat un decalaj semnificativ faţă de media europeană, având o productivitate care se ridică la 43% din UE-27 şi doar 24 firme la o mie de locuitori comparativ cu 42 firme în UE", se arată în document.
• Ion Lungu: "În general, ideile sunt bune, să vedem cum vor fi puse în aplicare"
Privatizarea companiilor din domeniul energetic constituie una dintre priorităţile incluse în programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu, alături de continuarea investiţiilor începute în acest sector şi căutarea de noi investitori.
"În domeniul energetic, programul nu ar fi putut conţine multe lucruri noi, întrucât noul ministru al economiei a fost numit astăzi (n.r. ieri) şi, în consecinţă, nu a avut când să-şi pună amprenta. Este o decizie politică, nu avem ce face. Este un program preluat de la vechiul guvern. În general, ideile sunt bune, să vedem cum vor fi puse în aplicare. Este nevoie ca noul ministru al economiei sa-şi pună amprenta pe acest program şi eu sper să fie aşa, având în vedere că vine din domeniul energetic şi cunoaşte problemele acestuia", ne-a spus Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
Domnia sa ne-a precizat că printre promisiunile noului şef al Ministerului Economiei sunt şi câteva noutăţi, cum ar fi aplecarea sa şi asupra mediului de afaceri, nu numai asupra sectorului energetic.
Noul Executiv îşi mai propune, în energie, să finalizeze procesele de privatizare pe bursă a următoarelor pachete minoritare: Transelectrica - 15%, Transgaz - 15%, Romgaz - 15%, Hidroelectrica - 10%, Nuclearelectrica - 10%, OMV Petrom - 9,84%; finalizarea privatizărilor majoritare la Oltchim, Cuprumin şi ISCIR-CERT. De asemenea, cabinetul Ungureanu are în vedere iniţierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distribuţie ale Electrica şi finalizarea privatizărilor majoritare la Electrica Furnizare şi la cele şase companii rezultate din divizarea Electrica Serv.
Totodată, se are în vedere continuarea proiectului AGRI, a celui care priveşte realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, continuarea centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, precum şi identificarea de investitori pentru activele viabile din Termoelectrica şi finalizarea restructurării companiei Termoelectrica.
Printre altele, Guvernul îşi propune consolidarea Bursei de Energie OPCOM şi introducerea obligativităţii încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM, finalizarea strategiei energetice a României, continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere că unele contracte expiră în acest an, şi înfiinţarea noii societăţi care va administra minele neviabile din Compania Naţională a Huilei şi accesarea ajutorului de stat.
• Direcţii de acţiune ale noului guvern
• Agricultură şi dezvoltare rurală
-Absorbţia de Fonduri Europene la nivelul a 2,4 - 2,6 miliarde euro
-Creşterea gradului de absorbţie prin PNDR la circa 43% până la mijlocul lunii octombrie 2012, respectiv desfăşurarea în bune condiţii a depunerii de proiecte din PNDR în 15 sesiuni - în valoare de 1,56 miliarde euro.
-Continuarea susţinerii financiare a activităţii crescătorilor de animale şi a producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2012
-Asigurarea la timp a fondurilor (subvenţiilor) către fermieri şi respectarea tuturor termenelor de plată conform legislaţiei în vigoare de către APIA
-Implementarea proiectelor de infrastructură rurală pe Măsura 3.2.2.
-Demararea programului naţional de interfaţare cu Registrul agricol în format electronic, pentru reducerea birocraţiei şi a creşterii gradului de corectitudine şi precizie a suprafeţelor declarate de fermieri la APIA.
-Dezvoltarea în continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor şi a sistemelor de agricultură din România.
-Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizaţii interprofesionale, grupuri şi organizaţii de producători), cu scopul eficientizării valorificării în piaţă a produselor proprii ale membrilor.
-Continuarea programelor de reabilitare a sistemelor de irigaţii.
-Asigurarea securităţii alimentare pentru toate categoriile de cetăţeni ai României.
-Reducerea evaziunii fiscale în agricultură.
-Participarea la dezbaterile organizate de forurile europene privind Politica Agricolă Comună 2014 - 2020.
-Urmărirea ţintei ca România să devină ţară exportatoare de produse agro-alimentare.
-Continuarea susţinerii activităţilor crescătorilor de animale pe baza programelor speciale pe specii şi a producătorilor agricoli pe diferitele sectoare vegetale în anul 2012.
-Asigurarea pentru autorităţile publice care fac parte din grupuri de acţiune locale, a fondurilor de la bugetul de stat necesare pentru funcţionarea acestora în etapele incipiente.
-Finalizarea proiectelor demarate în baza Ordonanţei Guvernului nr 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural.
-Măsuri pentru reluarea exportului de bovine pe pieţe terţe, respectiv în vederea exportului de carne de porc şi produse derivate.
• Turism şi dezvoltare regională
-Continuarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pentru reducerea disparităţilor dintre regiuni şi dezvoltarea durabilă a teritoriului şi infrastructurii, ala nivel naţional
-Intensificarea aplicării programelor privind construcţia de locuinţe
-Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare
-Creşterea performanţei energetice a clădirilor şi extinderea reabilitării termice a blocurilor de locuinţe
-Derularea de investiţii pentru prevenirea calamităţilor naturale: cutremure şi alunecări de teren
-Armonizarea pachetului legislativ, normativ şi reglementativ din construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi locuire, cu legislaţia comunitară
-Implementarea Planului de Acţiune rezultat în urma Analizei Funcţionale a Băncii Mondiale derulată la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului
-Elaborarea unei strategii integrate, coerente a Carpaţilor care să permită dezvoltarea durabilă a zonei odată cu valorificarea potenţialului cultural şi natural
-Continuarea Programului de investiţii în infrastructura turistică şi iniţierea unui program guvernamental multianual de susţinere a dezvoltării turismului balnear, inclusiv în scopul facilităţii accesului cetăţenilor la acest tip de servicii
-Alocarea de fonduri pentru finanţarea Programului Scgi în România
-Actualizarea Cor-ului cu funcţiile şi meseriile existente în domeniul turismului
• Politica fiscal-bugetară
-Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB în anul 2012 (în sistem ESA).
-Preocupare pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru.
- Adoptarea unor politici salariale responsabile în sectorul public, care să asigure sustenabilitate fiscală şi să ajute la păstrarea competitivităţii.
- Elaborarea şi aprobarea Legii privind amnistia fiscală pentru funcţionarii publici.
·- Introducerea unui nou regulament UE ce va permite reducerea temporară a cotei de cofinanţare cu 10 puncte procentuale.
- Înlocuirea treptată a subvenţiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea Uniunii Europene.
- Asigurarea unui sistem fiscal predictibil şi stabil.
- Revizuirea sistemului fiscal, cu asistenţă tehnică a FMI, pentru a acoperi lacunele şi a spori eficienţa acestuia.
- Atingerea nivelului minim al accizelor pentru motorină conform Tratatului de aderare la UE.
- Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 a cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi exteme.
-Analiza, actualizarea şi publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, până la fmele lunii decembrie 2012.
- Implementarea Planurilor de Acţiune adoptate ca răspuns la constatările analizelor funcţionale, cu realizarea rapoartelor trimestriale de progres.
-Reducerea numărului taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal, de la 237 în prezent la cel mult 100, conform bunelor practici internaţionale.
- Combaterea evaziunii fiscale
-Imbunătăţirea selecţiei şi managementul dosarelor pe bază de analiză de risc informatizată, pentru o mai bună. alocare a resurselor de inspecţie fiscală.
- Implementarea controlului comerţului electronic.
- Intărirea controlului în trafic prin creşterea numărului de acţiuni ale echipelor mobile şi prin prezenţa mai activă în teren.
- Extinderea informatizării, îmbunătiţirea şi interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecţie fiscală.
- Creşterea eficientei şi dinamicii colectării veniturilor
- Îmbunătăţirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bună a arieratelor mari şi recente) şi reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formării de noi arierate).
-Continuarea îmbunătăţirii organizatorice a A.N.A.F. în vederea creşterii eficienţei prin reducerea constantă a costului colectării.
- Extinderea activităţii de imprimare centralizată a actelor administrative fiscale (Centrul de imprimare rapidă de la Râmnicu Vâlcea).
-Analiza modalităţilor de taxare a marilor averi.
-Încurajarea conformării voluntare
- Stimularea depunerii on-line a declaraţiilor şi a plăţilor electronice.
-Actualizarea şi dezvoltarea metodologiei privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale.
- Republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.
• Competitivitate, mediu de afaceri şi IMM
-Finalizarea dezbaterilor publice şi adoptarea Strategiei Naţionale de Competitivitate România 2020.
-Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ
-Diminuarea în continuare a poverii administrative, fiscale şi a parafiscalităţii pentru mediul de afaceri
-Continuarea programelor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare.
-Simplificarea procedurilor de acordare a creditelor prin programul Mihail Kogălniceanu.
-Dezvoltarea culturii antreprenoriale şi încurajarea spiritului inovator.
-Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene în domeniul IMM-urilor, prevăzute în documentul Small Business Act.
Dezvoltarea reţelei Oficiilor Teritoriale ale AIPPIMM şi extinderea reţelei reprezentantelor teritoriale ale FNGCIMM.
-Stimularea înfiintării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE.
-Intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementărilor.
-Completarea cadrului legislativ în materie de concurenţă prin adoptarea unei noi legi a concurenţei neloiale.
-Adoptarea de măsuri privind deschiderea spre concurenţă a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli.
• Energie:
-Dublarea procentului plăţilor către beneficiari din contribuţia UE în raport cu alocarea 2007-2013.
-Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI şi luarea unor decizii investiţionale.
-Selectarea noilor investitori şi derularea negocierilor la proiectul Reactoarelor 3 şi 4 Cemavodă şi la proiectul Tarniţa Lapuşteşti.
-Identificarea de investitori pentru activele viabile din Termoelectrica şi finalizarea -restructurării companiei Termoelectrica
-Continuarea investiţiilor la centralele hidroelectrice pe Olt Racoviţa şi Câineni şi la instalaţiile de desulfurare CET Işalniţa grupurile 7 şi 8, Craiova 2.
-Definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin înfiinţarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.
-Consolidarea Bursei de Energie OPCOM şi introducerea obligativităţii încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM.
-Finalizarea strategiei energetice a României.
-Continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere că unele contracte expiră în acest an.
-Înfiintarea noii societăţi care va administra minele neviabile din Compania Naţională a Huilei şi accesarea ajutorului de stat.
• Managementul companiilor
- Numirea primilor manageri profesionişti la Hidroelectrica, Romarm, Oltchim, Electrica Fumizare.
-Demararea proceselor de selectare de manageri profesionişti la toate companiile care se încadrează în prevederile ordonanţei de urgenţă privind guvernarea corporatistă.
-Numirea noilor consilii de adrninistaţie în funcţie de criterii de performanţă, prevăzute de lege.
• Privatizări
-Finalizarea proceselor de privatizare pe bursă a urrnătoarelor pachete minoritare: Transelectrica - 15%, Transgaz - 15%, Romgaz - 15%, Hidroelectrica - 10%, Nuclearelectrica - 10%, OMV Petrom - 9,84%.
-Finalizarea privatizărilor majoritare la Oltchim, Cuprumin şi ISCIR-CERT.
-Iniţierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.
-Demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distribuţie ale Electrica.
-Finalizarea privatizărilor majoritare la Electrica Furnizare şi la cele şase companii rezultate din divizarea Electrica Serv.