Lobby - o poveste

Vor fi patru episoade. Am anunţat, iniţial, că interviul acordat ziarului "BURSA", în exclusivitate, de Guvernatorul BNR Mugur Isărescu va fi publicat în cel puţin trei episoade, datorită amplitudinii textului.

Într-adevăr, după primele două, publicate joi şi vineri, constatăm că partea rămasă nu poate fi dată toată odată, ci trebuie împărţită, astfel că abia mâine va fi fost epuizat interviul acordat de Guvernator cu atâta atenţie şi generozitate (ne-a răspuns timp de patru ore, până seara târziu).

Primele două episoade, dedicate încrederii în moneda naţională şi evoluţiei inflaţiei, au avut impact public, fiind reluate în presă şi de agenţiile de ştiri internaţionale.

Acest al treilea episod se concentrează pe subiectul coordonării între politica monetară şi politica bugetară.

Mâine, va fi vorba despre raporturile Băncii Naţionale cu băncile din sistem. Nu rataţi ziarul "BURSA" de mâine!

Reporter: BNR îşi concepe intervenţiile prin instrumentul masei monetare şi al cursului de schimb, dar economia noas­tră este, încă, nerestructurată; nu ar trebui ca BNR să semnaleze Ministerului Finanţelor problemele din economia reală, precum lipsa de eficienţă în sectoarele subvenţionate?

Mugur Isărescu: BNR, în mod evident, îşi adaptează politicile monetare la situaţia concretă a economiei româneşti. De aceea, avem un nivel înalt al rezervelor minime obligatorii. Noi nu putem să stăm şi să aşteptăm reformele din economia reală. Putem să acţionăm numai prin instrumentele pe care le avem. În mod normal, dacă economia ar fi mai funcţională, mai bine structurată, stabilizată şi noi nu ar trebui doar să ţinem inflaţia coborâtă, atunci s-ar putea merge pe un singur instrument - dobânda. Dar, pentru că nu putem să acţionăm aşa, avem mai multe instrumente, între care şi rezervele minime obligatorii.

Reporter: Aţi adresat, anul trecut, un mesaj Guvernului, în care spuneaţi "Opriţi risipa de bani". Sunteţi "confortabil" (este expresia dumneavoastră favorită) cu execuţia bugetară din 2007? Cum vedeţi proiectul de buget pentru 2008?

Mugur Isărescu: Nu numai anul trecut, dar şi recent, m-am referit la obiceiul păcătos ca o bună parte din cheltuielile anului să se concentreze în ultimul trimestru, şi cu precădere în luna decembrie. Dar, atenţie! Nu m-am referit numai la cheltuielile bugetare, ci la cheltuielile făcute în general în economie, inclusiv la cele ale sectorului privat. De exemplu, numerarul, acumulat în mare măsură de populaţie, dar şi de firme prin prime, salarii, bonusuri, a crescut cu 50% faţă de luna decembrie 2006 iar faţă de aprilie 2007, când am avut un alt vârf, numerarul a crescut cu 30%. În ceea ce priveşte execuţia bugetară pe 2007, mărimea deficitului poate fi considerată rezonabilă, dar graficul de execuţie bugetară cu o mare concentrare a cheltuielilor la nivelul autorităţilor locale, grafic prezentat deja de Ministrul Finanţelor, ne-a creat categoric probleme de gestionare a echilibrelor.

Reporter: Peste cât timp va fi pregătită ţara noastră să adere la zona euro?

Mugur Isărescu: Nu ne-am schimbat orizontul de aderare la zona euro: 2012 - 2014. Cred, totuşi, că aderarea la euro ar putea să constituie un obiectiv suficient de ambiţios, care să mobilizeze eforturile în următorii şapte ani, la nivelul întregii societăţi româneşti.

Reporter: Cum vedeţi creşterea economică din următorii ani?

Mugur Isărescu: Cu un mix corect de politici economice, cred că România are toa­te ingredientele pentru încă şapte ani de creştere economică. Viziunea BNR este undeva între 5 şi 6%.

Reporter: Cum vedeţi coordonarea ideală între politica Guvernului şi politicile BNR?

Mugur Isărescu: În principal, o văd între politica fis­cal-bugetară şi politica monetară, de exemplu prin coordonări care, în anul 2008, vor avea loc săptămânal, în ceea ce priveşte operaţiunile de trezorerie.

Avem în vedere controlul mult mai strict al lichidităţilor. Este clar că, spre deosebire de anii precedenţi, când BNR lăsa bani în piaţă şi dobânzile scădeau la 1-2%, şi în ciuda acestui lucru leul se aprecia, acum şi trei zile de exces de lichiditate pe piaţă monetară sunt resimţite de piaţa valutară.

Reporter: Veţi organiza împreună cu premierul, după cum a spus presa, un grup de lobby pentru a merge în ţările UE să convingeţi investitorii să vină în România?

Mugur Isărescu: Povestea cu lobby-ul este cel puţin neserioasă. Mai ales că nu am fost la aniversarea premierului Tăriceanu, aşa cum s-a relatat în presă. Totodată, am cel puţin destulă experienţă să ştiu că nu în cancelarii europene se stabileşte cursul leului.

Reporter: Din ce se acoperă pierderile BNR?

Mugur Isărescu: Pierderile BNR au apărut în perioada sterilizărilor importante, când inflaţia s-a dus definitiv în jos, în special după anul 2001. Aces­tea au fost pierderi operaţionale, amplificate de pierderile financiare. Acestea din urmă au fost rezultate din aprecierea leului, pentru că activele noastre de rezervă sunt în euro sau în dolari (rezerva internaţională), iar obligaţiile (sterilizarea prin depozite a excesului de lichiditate) sunt în lei. Dacă leul s-a întărit, atunci valoarea activelor valutare, calculate în lei, a devenit mai mică.

Conform legii, dacă BNR are pierderi într-un exerciţiu financiar, atunci acele pierderi sunt acoperite din profiturile anilor următori. Începând cu 2006 şi amplificat în 2007, BNR a intrat în profit, care urmează să absoarbă o bună parte din pierderile anilor anteriori.

Reporter: Pierderile BNR reprezintă implicita capitalizare a băncilor din sistem?

Mugur Isărescu: Într-o anumită măsură, răspunsul ar putea fi afirmativ. Dar acesta este un subiect complex pe care îl putem aborda separat.

Reporter: Vocaţia BNR, conform legii, este menţinerea stabilităţii inflaţiei, preţuri relativ stabile, credite funcţionale pentru investiţii...

Mugur Isărescu: Nu este numai vocaţia BNR ci, conform legislaţiilor în vigoare, este vocaţia tuturor băncilor centrale care fac parte din sistemul băncilor centrale europene. Stabilitatea preţurilor şi inflaţia scăzută reprezintă cel mai bun activ social pe care poate să-l dea o bancă centrală, în sensul că oferă nu numai încredere, dar şi o creştere economică sustenabilă şi de durată. În plus, stabilitatea preţurilor şi inflaţia scăzută feresc societatea de marile nedreptăţi economice, în sens de distorsiuni, dar şi sociale, pe care le creează inflaţia. Nu există taxă mai nedreaptă decât inflaţia. Pentru că inflaţia îi afectează în special pe cei cu venituri scăzute şi fixe.

Reporter: Dobânda variabilă transferă riscurile inflaţioniste la întreprinzător, asigurând profiturile sistemului bancar şi practic deturnează misiunea băncii centrale...

Mugur Isărescu: Tocmai de aceea trebuie să ţinem inflaţia jos, asigurând stabilitatea preţurilor şi încrederea că ea se va menţine. Pentru că atunci când inflaţia va fi jos, băncile îşi vor schimba comportamentul. Altminteri, noi dacă le-am impune acest lucru, am putea chiar să le determinăm pierderi. Băncile, la rândul lor, depind de inflaţie. De aceea, o bancă centrală trebuie să se bată "cu săbii de oţel" pentru o inflaţie scăzută, pentru stabilitatea preţurilor pe termen lung.

Reporter: Aţi observat efectele în economie ale majorării dobânzii de politica monetară?

Mugur Isărescu: Efectele apar cu o întârziere de 4-6 luni. În funcţie de situaţie, se reflectă atât pe canalul de transmisie al economisirii, în sensul de creştere, cât şi de scumpire a creditelor.

Reporter: Care este corelaţia dintre evoluţia cursului şi evoluţia bursei ?

Mugur Isărescu: O influenţă asupra leului, în sensul de depreciere, au avut-o categoric şi ieşirile de capitaluri din bursă. În sensul că s-au vândut acţiuni şi banii au fost schimbaţi din lei, în euro. Mişcarea nu a fost de la curs spre bursă, ci de la bursă spre curs.