LUCIAN CROITORU, DESPRE 2008: Ţinta de inflaţie este realistă

Deficitul de cont curent va reveni, în mod cert, la un nivel sustenabil, problema cea mai importantă este cum. Consecinţele sunt total diferite dacă revine într-un mod lin, comparativ cu cele ce ar rezulta dintr-o ajustare abruptă, consideră Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară. Domnia sa este de părere că orice modificare abruptă a finanţării deficitului se va reflecta în deprecierea monedei şi în probleme la nivelul firmelor şi gospodăriilor. Pentru o ajustare graduală a deficitului este necesar ca investitorii străini să vadă un mix de politici macroeceonomice coerent şi adecvat situaţiei. Este important ca investitorii să perceapă că autorităţile consideră problema şi iniţiază măsuri pentru remedierea acesteia. Astfel, pentru asigurarea unui "softlending", BNR trebuie să ia măsuri credibile pentru stoparea creşterii inflaţiei, iar Ministerul Economiei şi Finanţelor trebuie să adopte o politică fiscală anticiclică şi o politică ponderată a veniturilor salariale.

"Trebuie să mai precizăm că deficitul de cont curent de 14% din produsul intern brut aparţine aproape în întregime sectorului privat", a mai spus Lucian Croitoru. Anul acesta contribuţia investiţiilor străine la finanţarea deficitului de cont curent a scăzut şi, în schimb, a crescut contribuţia datoriei străine private, ceea ce accentuează vulnerabilitatea externă asociată cu dimensiunea deficitului. Nu există măsuri administrative care să limiteze deciziile sectorului privat care consideră necesar să îşi finanţeze investiţiile cu împrumuturi din străinătate, apreciază Lucian Croitoru. Sectorul privat este raţional, iar deciziile sale sunt motivate de raţionalităţi microeconomice. Aşa este normal şi aşa trebuie să se întâmple. În limitarea deficitului de cont curent există un rol pentru guvern. Guvernul ar trebui să facă mai mult loc sectorului privat prin controlul soldului bugetului general consolidat, inclusiv prin realizarea de surplusuri fiscale.

"Dar nu cred că asta ar putea fi posibil într-un an electoral", consideră Lucian Croitoru.

În timp ce politica fiscală trebuie să nu fie prociclică, cheltuielile trebuie realizate conform programului propus. Politica fiscală trebuie să dovedească o creştere a capacităţii de cheltuire a banilor publici, inclusiv pentru investiţii, şi să demonstreze că acestea nu se fac ad-hoc ci pentru satisfacerea unor priorităţi sociale. Cheltuielile ad-hoc nu sunt compatibile cu eficienţa. Ministerul Finanţelor suferă de o lipsă de credibilitate din cauza faptului că, până în ultimele două luni din an, a realizat surplus bugetar şi către sfârşitul anului s-au făcut cheltuieli astfel încât să se realizeze deficitul prognozat. Acest model de cheltuire a fost văzut în ultimii zece ani, el contribuind la formarea anticipaţiilor despre comportamentele viitoare ale guvernului. Acest model nu ajută la ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste. De cele mai multe ori el rezultă într-un exces de lichiditate. Cel mai grav este că surplusul din primele 10 luni ale anului este realizat prin neîndeplinirea programului de investiţii publice, apreciază Lucian Croitoru.

Lipsa investiţiilor în sectorul public se datorează absenţei unui personal suficient de calificat, care să genereze şi să implementeze proiecte adecvate de investiţii publice. Iar această lipsă de capacitate nu se situează în Ministerul de Finanţe ci în ministerele de linie şi în administraţiile locale. "În acelaşi timp, în condiţiile unor "fierberi" politice ca cele din 2006 şi din 2007 este mult mai uşor să deraiezi şi mult mai greu să implementezi proiecte", a mai spus Lucian Croitoru.

Astfel, putem spune că România are o capacitate redusă de absorbţie a fondurilor europene.

Consilierul Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară susţine că ţinta de inflaţia pentru 2008 are şanse de reuşită. În urma ratării obiectivului de inflaţie pentru acest an eforturile Bănci Naţionale se concentrează pe îndeplinirea celui din anul următor. Pentru îndeplinirea acestuia este necesar ca politica fiscală să se ţină de cuvânt cu privire la nivelul deficitului bugetar şi să nu mai existe şocuri economice asemenea celui din anul acesta, când preţurile alimentelor au crescut cu câteva luni înainte de finele anului.

Îngrijorarea cea mai mare privind şocul din 2007 privind scumpirea produselor agroalimentare este că aceasta nu este de natură temporară şi că este alimentată de o tendinţă pe plan mondial.

După părerea consilierului BNR, deşi obiectivul principal al Băncii Naţionale îl constituie inflaţia, evoluţia cursului de schimb nu poate fi neglijată. Îngrijorarea legată de cursul de schimb se leagă de asimetria din efectele pe care le produce evoluţia acestuia. O apreciere puternică a leului nu ajută foarte mult la scăderea inflaţiei în timp ce o depreciere se corelează bine cu inflaţia. Mai mult, o apreciere nesustenabilă reversată la un moment dat poate avea efect negativ asupra ţintei de inflaţie, pasului de dezinflaţie, sau asupra sănătăţii sistemului bancar.

BNR are forţa necesară ca să contracareze atacurile speculative şi să combată puseele de volatilitatea excesivă a cursului de schimb, consideră Lucian Croitoru. Dar nu cursul de schimb este obiectivul primar al BNR, ci inflaţia. Totuşi piaţa are nevoie să testeze în ce măsură banca este ingrijorată şi de cursul de schimb, mai ales cand vede un deficit crescut al contului curent.

• Piaţa va stabili un nivel al cursului sustenabil.

O depreciere a cursului de schimb nu garantează îmbunătăţirea deficitului de cont curent, atrage atenţia Lucian Croitoru. El a amintit, ca exemplu, cazul SUA, unde deprecierea dolarului nu a ajutat la restrângerea deficitului de cont curent. Sunt mai mulţi factorii care contează, iar unii pot fi mai puternici şi ţin de productivitatea muncii. O tendinţă cu adevărat îngrijorătoare atât din perspectiva contului curent cât şi din perspectiva inflaţiei în economia românească în 2007 o constituie faptul că productivitatea muncii a crescut mai puţin decât salariile. Discrepanţa dintre productivitate şi salarii nu sprijină moneda ci o face mai sensibilă la depreciere, susţine Lucian Croitoru. În plus ea erodează competitivitatea firmelor româneşti.

Deşi creşterea economică a încetinit în 2007 comparativ cu anii precedenţi, nivelul de 5,8 este unul sustenabil, apreciază Lucian Croitoru. El consideră că creşterea economică susţinută este necesară pentru ca nivelul de trai să conveargă către cel din Uniunea Europeană. Marea provocare pentru autorităţi în următorii ani, a spus Croitoru, constă în menţinerea unui ritm al creşterii economice compatibil cu nevoile de covergenţă reale cu UE, concomitent cu prezervarea macrostabilităţii.

Băncile trebuie să fie atente la extinderea în Europa a crizei de pe piaţa creditelor, este de părere Lucian Croitoru.

"S-a vehiculat în presă ideea că riscurile pentru băncile din România sunt mai mici deoarece băncile mamă din străinătate pot să îşi finanţeze "puii" în caz de nevoie. În condiţiile în care majoritate băncilor din ţara noastră aparţin băncilor europene, mai ales din Austria, dacă ar apărea probleme pentru aceste bănci pe fundalul crizei creditului, atunci soluţia "mama işi protejează fiica" nu ar ţine". În acest an, banca centrală prin eliminarea restricţiilor privind nivelul maxim al creditelor în valută şi creştere gradului de îndatorare a transferat metodologia de calcul a riscurilor către bănci.

Consilierul Guvernatorului BNR apreciază că sistemul bancar este solid, activitatea lui fiind atent monitorizată de Banca Naţională. În sprijinul afirmaţiei privind soliditatea, el a menţionat că băncile noastre sunt lichide şi solvabile, datoriile populaţiei reprezintă în acest moment o pondere destul de mică în produsul intern brut, iar companiile au implementate sisteme de hedging. Astfel, sistemul bancar este bine poziţionat pentru a face faţă unor eventuale şocuri, apreciază Lucian Croitoru.

Există presiuni din partea bancherilor pentru reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii. Banca Naţională menţine totuşi acest nivel mare al rezervelor pentru limitarea creditului, este de părere Lucian Croitoru. El a menţionat că în multe cazuri creşteri susţinute ale creditului pentru perioade îndelungate au fost asociate cu crize financiare. Date fiind intrările masive de capitaluri, care pun probleme management-ului lichidităţii, în acest moment nu sunt îndeplinite condiţiile pentru reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii, a concluzionat Lucian Croitoru.