Lucian Heiuş, ANAF: "Principalul beneficiar al plăţilor cu cardul este consumatorul"

Principalul beneficiar al plăţilor cu cardul este clientul, al doilea este agentul economic şi abia în al treilea rând este vorba despre creşterea încasărilor la bugetul de stat, a afirmat ieri Lucian Heiuş, preşedintele ANAF, cu ocazia unei conferinţe de presă ce a marcat lansarea campaniei de informare promovată sub sloganul "Acceptă plata cu cardul", împreună cu Asociaţiea de Plăţi Electronice din România (APERO) şi Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR).

Preşedintele ANAF a afirmat: "Pentru consumatorul final, cel care merge într-un magazin sau restaurant, este important ca plăţile să fie făcute prin mecanismele moderne de plată. De asemenea, este şi o obligaţie legală pentru că, începând cu 1 ianuarie 2023, a fost aprobată Legea 370, care obligă societăţile ce realizează vânzări în numerar peste 50.000 de lei anual să accepte plata cu cardul sau prin alte mijloace moderne".

Lucian Heiuş a adăugat: "Principalul beneficiar al acceptării plăţilor cu cardul este consumatorul, dumneavoastră ca cetăţean. Foarte mulţi oameni vor să plătească cu cardul, este mult mai simplu, mult mai rapid (...). Al doilea beneficiar este agentul economic care poate să vândă mai multe produse şi probabil mai bine şi abia în al treilea rând este vorba despre creşterea încasărilor la bugetul de stat".

Preşedintele ANAF a subliniat că, probabil, vor exista şi reacţii adverse faţă de o această campanie privind plăţile cu cardul. "Există deja, cel puţin în spaţiul virtual, adepţii teoriilor conspiraţioniste. Că dacă plăteşti cu cardul (...) sunt guvernele mondiale care vor să te controleze. Este o prostie incredibilă. Cu toţii vrem să fim la nivelul ţărilor dezvoltate, unde cash-ul aproape nu mai circulă", a spus Lucian Heiuş. "Ne ajută şi pe noi, ANAF-ul, ca toate plăţile să fie făcute cu instrumente moderne, prin bănci, pentru ca evaziunea fiscală să fie redusă".

"Multe vânzări online care au fost livrate prin curier, cu plata ramburs, nu au fost declarate"

Conform preşedintelui ANAF, analizele realizate după primul termen de depunere a declaraţiilor de către firmele de curierat arată că multe vânzări online care au fost livrate prin curier, cu plata ramburs, nu au fost declarate.

Lucian Heiuş a afirmat: "Din păcate, la primul termen de depunere a Declaraţiei 395, ce a fost implementată anul trecut, firmele de curierat (...) pe analizele pe care le-am făcut, am constatat nişte lucruri pe care le previzionam. Foarte, foarte multe din vânzările în sistem online din aceste platforme şi care au fost duse prin curier, cu plata ramburs, nu au fost declarate sub nicio formă".

Conform preşedintelui ANAF, peste 20.000 de oameni care au vândut prin acest mecanism, cumulând împreună vânzări de două miliarde de lei, nu au depus nicio declaraţie. "Cel mai mult, o persoană a vândut anul trecut de 44 milioane de lei produse cosmetice fără să depună nicio declaraţie. Am identificat-o pentru că plăţile au fost făcute prin ramburs", a spus Lucian Heiuş.

Întrebat de jurnalişti dacă tranzacţiile cu Revolut sunt la fel de bine monitorizate precum celelalte plăţi, preşedintele ANAF a afirmat: "Da, cu siguranţă da! Revolutul este o bancă, care se supune regulilor bancare. Orice informaţie pe care o solicităm către Revolut ne este pusă la dispoziţie. Este o legendă conform căreia, dacă ai bani pe carduri emise de Revolut, nu intră în sistemul general. Intră în sistem şi pot fi monitorizate atunci când există riscuri de fraudă sau evaziune fiscală. Noi, ANAF-ul, colaborăm foarte bine cu Revolut. Nu avem nicio problemă de schimb de informaţii cu această companie".

Conform preşedintelui ANAF, odată cu creşterea volumul plăţilor prin mijloace moderne, evaziunea fiscală şi faptele de corupţie vor scădea.

"Evaziunea fiscală şi faptele de corupţie, în general, se întâmplă prin mişcarea numerarului (...). Bineînţeles că, în momentul în care se vor face tot mai multe plăţi prin sistemul bancar, prin carduri, plăţi cu telefonul şi alte metode moderne, inevitabil, atât evaziunea fiscală, cât şi fapte de corupţie vor scădea. Într-un scenariu ipotetic, dacă nu ar mai circula numerarul deloc, totul ar fi la suprafaţă, la vedere. S-ar înregistra absolut tot. Nimic nu ar mai putea fi substras, nedeclarat", a spus Lucian Heiuş. "Evaziunea fiscală există, iar România nu are cea mai mare evaziune fiscală din Europa (...). De la an la an, evaziunea fiscală din România scade. Este un fenomen recunoscut şi de Comisia Europeană", a adăugat preşedintele ANAF.