Lucian Isar: Relansarea economiei, prin creşterea deficitului bugetar

Soluţia pentru reluarea creşterii economice în ţara noastră este concentrarea pe macroeconomia reală, a declarat Lucian Isar, analist economic şi fost vicepreşedinte executiv la Bancpost.

Domnia sa a precizat că economia trebuie încurajată prin scăderea rezervei minime obligatorii, prin acordarea creditelor pentru investiţii, prin creşterea deficitului bugetar şi prin mărirea sumei disponibile pentru garanţiile acordate de bănci.

Lucian Isar susţine că tot mai mulţi economişti consideră că trebuie construit un al treilea pilon, cel al macroeconomiei reale, care să ofere o pers-pectivă pe termene mediu şi lung, viabilă pentru o creştere economică sustenabilă. În prezent, ceilalţi doi piloni care susţin creşterea economică sunt inflaţia scăzută şi deficitele fis-cale reduse, dar rezultatul obţinut este doar o creştere economică sub-optimă pentru perioade mari de timp, potrivit analistului economic. Aceste axe de susţinere economică fac parte din modelul promovat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi în ţara noastră, cunoscut ca "financial programming model".

Pentru a putea construi cel de-al treilea pilon, trebuie redusă masiv rezerva în moneda naţională, în sensul scăderii dobânzii echivalente la creditele de investiţii, este de părere analistul economic. Domnia sa a precizat că dobânda de politică monetară ar trebui redusă de la 6,25% la 5,75%, în funcţie de care băncile să practice dobânzi mai mici.

Lucian Isar susţine că dobânda a fost unul dintre factorii care au declanşat criza financiară la noi în ţară. Potrivit domniei sale, în 2008, politica de dobândă era defectuoasă, situându-se la un nivel foarte ridicat. În opinia sa, dacă dobânda-cheie ar fi fost de 6%, în 2008, în anul următor, ţara noastră ar fi ieşit mai uşor din recesiune, însă dobânda a scăzut de-abia în 2010.

Pentru relansarea economiei româ-neşti, Lucian Isar este de părere că deficitul bugetar şi inflaţia ar trebui să urmărească "regula 44" (n.r. un model propriu) până în 2015, care propune un deficit de 4%, pentru crearea unui spaţiu fiscal propice investiţiilor şi o ţintă a inflaţiei de 4%.

Analistul economic a mai făcut precizări şi în privinţa creşteriii preţurilor la alimente. Domnia sa consideră că preţurile la produsele alimentare s-au majorat din cauza faptului că piaţa din ţara noastră este necompetitivă şi are foarte mulţi intermediari care duc preţurile în sus. Cât despre cea de-a şaptea tranşă de bani primită de la FMI, în valoare de 900 de milioane de euro, analistul economic consideră că nu era necesară, atâta timp cât banii sunt direcţionaţi în rezerve.