LUNA OCTOMBRIE FINANCIARĂ Octombrie ne-a schimbat Guvernul

Luna octombrie a adus o schimbare majoră la nivel înalt - a început cu demiterea Guvernului de la acea vreme şi s-a încheiat cu audierea actualului Executiv.

Guvernul Dăncilă a fost demis, în 10 octombrie, prin semnarea moţiunii de către 238 de parlamentari, după care preşedintele Klaus Iohannis l-a propus premier pe Ludovic Orban, miniştrii cabinetului Orban fiind audiaţi în ultimele zile din lună.

Iohannis a spus că cea mai bună soluţie este întoarcerea cât mai rapidă la votul cetăţenilor, adică alegerile anticipate, dar acestea pot fi organizate doar dacă există consens. Preşedintele ţării a menţionat, după demiterea Guvernului Dăncilă: "Rezolvat! Astăzi a câştigat Româ-nia! Astăzi, votul românilor dat pe 26 mai la referendum a fost, iată, întru totul şi pe deplin respectat. Căderea guvernului PSD este rezultatul firesc al reacţiei întregii societăţi faţă de abuzurile şi incompetenţa acestui guvern. Succesul moţiunii de cenzură confirmă un proces care a început cu ceva vreme în urmă, odată cu votul din 26 mai de la referendum şi europarlamentare. Acest proces se numeşte intrarea în istorie a PSD. Felicit Partidul Naţional Liberal pentru iniţiativa acestei moţiuni de cenzură, pentru efortul liderilor şi parlamentarilor liberali de a găsi susţinere şi sprijin pentru reuşita unui demers absolut necesar pentru România. Felicit, totodată, şi celelalte partide de opoziţie care au pus umărul la îndepărtarea acestui guvern pesedist eşuat şi derutat! (...) Este un semn de maturitate politică, pentru că orice zi cu Guvernul Dăncilă ar fi însemnat, pentru România, încă o zi pierdută".

• CE a anunţat că menţine MCV, în cazul ţării noastre

Comisia Europeană a anunţat, în a doua parte a lunii octombrie, că menţine MCV (Mecanismul de cooperare şi de verificare) în cazul Româ-niei, după ce a constatat o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi şi că nu au fost puse în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă.

Comisia Europeană a adoptat raportul privind evoluţia situaţiei din ţara noastră în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, în contextul angajamentelor asumate în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV).

Raportul publicat în octombrie face un bilanţ al evoluţiei situaţiei din luna noiembrie a anului trecut şi până la momentul întocmirii lui. În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să îşi exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autorităţile române cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră.

• Kovesi - validată oficial procuror-şef al Parchetului European

În 16 octombrie, Laura Codruţa Kovesi a fost validată oficial în funcţia de procuror-şef al Parchetului European (EPPO).

Parchetul European trebuie să fie înfiinţat şi operaţional până în noiembrie 2020. Fiind prima persoană care ocupă această funcţie, Laura Codruţa Kovesi va avea sarcina de a organiza de la zero EPPO, iar atribuţiile sale în cei şapte ani de mandat vor consta în special în construirea structurii administrative şi operaţionale a Parchetului şi stabilirea unor bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul European va fi un organism independent al Uniunii Europene, responsabil cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

• MFP a publicat un deficit bugetar de 2,6%, la nouă luni

În ultimele zile ale lunii octombrie, Minis-terul Finanţelor Publice a anunţat un deficit bugetar pe primele trei trimestre ale anului în curs de 26,97 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB, înregistrând o creştere însemnată faţă de cel din perioada similară a lui 2018, de 1,77% din PIB şi de deficitul pe primele nouă luni ale anului 2017, de 0,81%.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 228,7 miliarde lei, reprezentând 22,2% din PIB, comparativ cu 21,7% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile bugetare s-au cifrat la 255,6 miliarde lei, cu 15,3% mai mari faţă intervalul similar al anului precedent.

La jumătatea lunii trecute, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, la 4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a ratei inflaţiei şi a deficitului de cont curent, după cum arată cel mai nou raport "World Economic Outlook".

Dacă în luna aprilie, FMI estima că Româ-nia va înregistra în acest an o creştere economică de 3,1%, urmată de un avans de 3% în 2020, în raportul publicat în octombrie instituţia financiară internaţională şi-a revizuit, în sus, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2019 şi la 3,5% în 2020.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de consum în România în acest an, estimările instituţiei financiare internaţionale au fost şi ele revizuite în sus pentru 2019, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să crească cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020.

De asemenea, FMI a revizuit în sus şi estimările privind deficitul de cont curent înregis-trat de România în acest an, până la 5,5% din PIB, în condiţiile în care în primăvară se aştepta ca soldul negativ al contului curent să ajungă la 5,2% din PIB. Pentru 2020, FMI prognozează în cazul României un deficit de cont curent de 5,2% din PIB, mai mult decât cel de 4,8% din PIB prognozat în primăvară.

Cele mai noi prognoze ale FMI sunt comparabile cu cele ale Băncii Mondiale, care, tot în octombrie, şi-a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind avansul economiei româ-neşti în 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai mult faţă de prognoza din iunie 2019. De asemenea, Banca Mondială se aşteaptă ca Româ-nia să raporteze pentru 2020 şi 2021 un avans al Produsului Intern Brut de 3,6% şi, respectiv 3,2%, în creştere cu 0,3 şi, respectiv, 0,1 puncte procentuale faţă de precedentele estimări.

Tot conform estimărilor Băncii Mondiale, deficitul de cont curent va ajunge la 5,2% din PIB în 2019, la 5,4% din PIB în 2020 şi la 5,6% din PIB în 2021. De asemenea, rata inflaţiei este previzionată să ajungă anul acesta la 4,1% şi să se reducă la 3,6% în 2020.

• CE ne-a rambursat 104 milioane euro, din cele 121 milioane transmise spre decontare prin POAT 2014-2020

Comisia Europeană (CE) a rambursat României 104 milioane de euro, din totalul de 121 milioane de euro transmise spre decontare prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) 2014 - 2020, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

Această sumă reprezintă 41% din alocarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) aferentă programării actuale pentru POAT.

Conform MFE, un număr de 106 contracte de finanţare, în valoare de 332 milioane euro au fost semnate prin Autoritatea de Management Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, rata de contractare ajungând, astfel, la 111% până la sfârşitul lunii septembrie. Din totalul de 332 milioane euro, 281 milioane de euro sunt din FEDR.

• Pentru prima dată în ultimul deceniu, piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut sub 11% din totalul consumului

Pentru prima dată în ultimul deceniu, piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut sub 11% din totalul consumului, după cum a anunţat, la finalul lunii octombrie, Novel Research. Potrivit cercetării Novel, comerţul ilegal cu ţigarete s-a redus abrupt în septembrie, la 10,5%, cu 3,2 p.p. mai puţin faţă de iulie.

Marian Marcu, Director General Novel Research, a declarat: "Contrabanda cu ţigarete înregistrează cel mai scăzut nivel din 2008, anul în care compania Novel Research a demarat cercetarea şi monitorizarea periodică a fenomenului. Scăderea s-a produs pe fondul reducerii accentuate a «cheap whites» (ţigarete no-name, produse legal sau ilegal şi des-tinate pieţei negre), cu 12,6 p.p., cu toate că ponderea se menţine ridicată (49,3%). Din punct de vedere al distribuţiei pe regiuni, nord-est rămâne şi în septembrie cea mai afectată de comerţul ilegal, deşi se află în scădere cu 0,9 p.p. până la 28,6%. Cea mai mare scădere se înregistrează în regiunea de sud-vest, unde piaţa neagră s-a redus cu 9,4 p.p., până la 12,9%. Scăderi semnificative sunt notate şi în vest (6 p.p. până la 15,8%) şi nord-vest (5,4 p.p. până la 7,8%)".

• CE: "Majorarea capitalului social la CEC Bank nu este ajutor de stat"

Majorarea capitalului social la CEC Bank cu 940 milioane de lei nu este ajutor de stat, a anunţat, în ultima parte a lunii octombrie, Comisia Europeană (CE).

Fostul ministru al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a apreciat: "După decizia promovării Bursei de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă secundară, decizia Comisiei Europene prin care se atestă faptul că majorarea capitalului social al CEC Bank ce urmează a fi efectuată de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu este o măsură de ajutor de stat, este o nouă decizie istorică pentru sectorul financiar-bancar românesc, dar şi pentru companiile româ-neşti.

Am susţinut creşterea potenţialului CEC Bank, unde statul roman este acţionar unic, pentru a da posibilitatea economiei naţionale de a avea o sursă de creditare solidă. De aceea am promovat majorarea capitalului social cu 940 milioane de lei, pe care i-am prevăzut în buget anul acesta, şi am pornit în drumul deloc facil de a demonstra Comisiei Europene că statul român face o investiţie în potenţialul de dezvoltare al economiei şi nu acordă un ajutor de stat.

Este a treia încercare de recapitalizare a CEC, dar printr-o colaborare instituţională excepţională, beneficiind astfel de suportul tehnic al BNR şi al Consiliului Concurenţei, Ministerul Finanţelor Publice a reuşit să demonstreze Comisiei Europene faptul că Statul român acţionează ca un investitor privat prudent. Am demonstrat că se poate şi asigurăm, astfel, resurse suplimentare de dezvoltare a pieţei. Prin această măsură se urmăreşte atât susţinerea creşterii intermedierii financiare a CEC Bank, cât şi modernizarea infrastructurii tehnologice în linie cu dezvoltările pieţei şi mediului concurenţial, banca devenind astfel o instituţie mai modernă, mai competitivă pe piaţă, care să susţină economia României".

CEC şi-a atins limitele de capitaluri proprii în baza cărora poate să îşi desfăşoare activitatea de creditare şi pentru a o putea continua are nevoie de majorarea capitalului social, a spus, recent, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

• OTP a câştigat procesul cu ANPC pe cesiunile de credite

În prima parte a lunii trecute, instanţa a dat câştig de cauză OTP Bank în procesul cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) privind cesiunile de credite.

Judecătoria sectorului 1 s-a pronunţat pe caz, iar decizia pe scurt a fost postată pe portalul Instanţei: "Admite plângerea. Anulează procesul verbal seria ANPC nr. 0765213 întocmit la data de 14.12.2018 de intimată. Exonerează petenta de plata amenzii aplicate şi înlătură măsurile de remediere dispuse. Ia act că petenta a precizat că solicită cheltuieli de judecată pe cale separată. Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 11.10.2019".

Amintim că OTP Bank a contestat hotărâ-rea ANPC de sancţionare a băncii pentru cesionare ilegală a creditelor în Olanda.

Banca fusese sancţionată de ANPC, la finalul anului trecut, pentru tot portofoliul de credite cesionate. Prin această măsură, Autoritatea a extins asupra întregului portofoliu sancţiunea aplicată anul trecut de Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa pentru creditele cesionate în Olanda, dispunând restituirea dobânzilor încasate între anii 2006 şi 2015. Se pare că dobânzile încasate de-a lungul timpului depăşesc 200 de milioane de euro.

• Scandal de proporţii la TAROM

Un scandal de proporţii a avut loc la jumătatea lunii octombrie, la Tarom, conflictul întinzându-se pe mai mult de o săptămână şi ajungând până la Direcţia Naţională Anticoruţie (DNA). Aceasta s-a auto-sesizat după ce au apărut informaţii potrivit cărora fostul ministru al transporturilor Răzvan Cuc i-a spus fostului director general al companiei aeriene Mădălina Mezei să ţină la sol avioanele care trebuia să îi aducă pe senatori în ţară în ziua moţiunii.

În plus, fostul premier Viorica Dăncilă a dispus trimiterea Corpului de control al prim-ministrului la Ministerul Transporturilor şi la Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom SA, "în scopul clarificării aspectelor manageriale semnalate de mass-media".

Acţiunea de control a vizat activitatea din acest an, având ca obiective verificarea res-pectării prevederilor legale referitoare la regulile de guvernanţă corporativă la nivelul Tarom privind operarea aeronavelor din flota companiei, precum şi a modului de îndeplinire, de către Ministerul Transporturilor, a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar la Tarom.

Scandalul dintre Tarom şi Ministerul Transporturilor a izbucnit după ce actualul premier Ludovic Orban a spus, citând surse din cadrul companiei, că şeful Tarom a fost demis deoarece a refuzat să ţină la sol aeronavele în ziua moţiunii de cenzură, în acea zi peste 20 de parlamentari urmând să vină din afara ţării.

Ulterior, Mădălina Mezei a confirmat această informaţie, subliniind că i-a spus ministrului de la acea vreme că o astfel de decizie ar reprezenta un abuz.

Fostul ministru al transporturilor a susţinut că fostul şef al Tarom "se încurcă în minciuni", concluzia sa fiind că decizia CA al Tarom de a o revoca este cea mai bună, astfel fiind scoasă compania "din ghearele influenţei PNL". Răzvan Cuc a negat afirmaţiile lui Mezei, precizând: "Nu i-am cerut să ţină niciun avion la sol. (...) Nu am contactat pe nimeni de la SRI. Doamna Mezei a venit cu tot felul de poveşti, mi-a spus că a fost contactată de cineva de la SRI, care i-a spus de nişte aeronave ţinute la sol. I-am spus că nu ştiu şi nu mă interesează. Eu, la rândul meu, am un contact instituţional cu SRI. Dacă există o asemenea informaţie, sunt convins că, în primul rând, m-ar fi înştiinţat pe mine. I-am cerut doamnei Mezei să-mi prezinte numele persoanei de la SRI care a sunat-o să-i spună de aceste curse. Dânsa nu mi-a mai răspuns la niciun mesaj. Era foarte important să vedem dacă cineva încerca să se petreacă asta înaintea moţiunii. O să cer şi eu o situaţie de la Tarom, să văd câţi parlamentari au zburat în acea dimineaţă. (...) Eu am văzut că toate cursele au venit la timp. (...) Am întrebat-o, într-adevăr, pe doamna Mezei (...) câţi parlamentari zboară, dacă totul este în regulă".