MACROECONOMIA Cele mai negre prevestiri s-au dovedit prea roz

• Ţintele macro au "sărit" din program

• Inflaţia va depăşi nivelul maxim de 8,5%, creşterea PIB va fi sub 5%, iar deficitul de cont curent se va situa în jurul a 9%

Cifrele apărute în ultimele zile nu numai că dau cu totul peste cap ţintele stabilite de Guvern pentru acest an, ci sînt mai negre chiar decît cele mai pesimiste estimări ale analiştilor economici.

Ţinta iniţială a inflaţiei era de 7%, rectificată ulterior (odată cu lansarea oficială a ţintirii directe în luna august) prin încadrarea într-o bandă care părea rezonabilă, de 7,5% plus/minus un punct procentual. Cei mai mulţi analişti estimau, chiar pînă de curînd, un nivel de 8,3% - 8,5% pentru acest an, însă prognozele lor s-au schimbat semnificativ în ultimele zile.

Cea mai apropiată estimare a avut-o Bogdan Baltazar, preşedintele "Baltazar, Bloom & Pîrvulescu", care a declarat, pentru revista "Bursa - Anul financiar", în urmă cu cîteva luni, că "în cel mai bun caz, vom avea inflaţie de 8,3% - 8,5% în acest an". În prezent, estimarea domniei sale este că inflaţia va ajunge la 9,2%, dar şi aşa cifra este "cosmetizată", prin diferitele ponderi în coşul de produse. Domnul Baltazar este de părere că nivelul înalt al inflaţiei în acest an este cauzat de cererea ridicată în raport cu oferta.

Depăşirea ţintei de inflaţie este rezultatul politicilor "neortodoxe" folosite de BNR, este de părere Radu Crăciun, analist şef la "ABN Amro". Domnia sa spune că, în condiţiile în care Banca Centrală atenţiona cu privire la rata de creştere a consumului, ea însăşi o încuraja prin dobînzile la credite aflate "în cădere liberă". În aceste condiţii, spune domnul Crăciun, atingerea ţintei de inflaţie era mai mult o problemă de şansă decît de politici programate. În plus, spune Radu Crăciun, dacă nu vor fi ajustate politicile monetare, şi ţinta de anul viitor ar putea fi ratată (pragul maxim al ţintei de 6%). Domnul Crăciun estimează o inflaţie de 8,7% în acest an.

Produsul intern brut a cres-cut în primele trei trimestre ale acestui an cu doar 3,9% faţă de perioada similară a anului trecut, situaţie în care creşterea economică de 5,5% ţintită în acest an este practic imposibilă. Chiar şi cele mai pesimiste estimări ale analiştilor vedeau o creştere economică de 4,9% - 5% în acest an.

Creşterea PIB sub prevederi este atribuită de domnul Baltazar influenţei mai multor factori. Domnia sa spune că, pe lîngă problema inundaţiilor şi a gripei aviare, "ţara noastră a ajuns la limita industrială în absenţa unor investiţii de capital de calitate". Acest lucru este dovedit, adaugă Bogdan Baltazar, de plafonarea exporturilor şi de creşterea cererii pentru consum, satis-făcută în mică măsură de "puţinul" care este produs în ţară. Domnul Baltazar crede că, în acest an, creşterea economică va fi de 4% - 4,2%.

Analistul şef de la "ABN Amro", Radu Crăciun, este de părere că inundaţiile sînt utilizate mai mult ca o scuză care să justifice încetinirea ritmului de creştere economică. "Nu trebuie să uităm că inundaţiile au presupus şi construcţii importante, care ar fi trebuit să compenseze, în mare măsură, scăderile înregistrate în agricultură", opinează domnul Crăciun. Domnia sa crede că factorul determinant al actualului nivel al PIB este, de fapt, sectorul industrial: "Existau semnale clare, date de rapoartele lunare privind producţia industrială care a fost în unele luni chiar în scădere". Radu Crăciun ne-a precizat că estimarea revizuită situează creşterea economică în acest an la 3,9% - 4,2%.

Deficitul de cont curent este prevăzut să se încadreze în limta 8,6%, nivel net superior ţintei iniţiale de 6,9% şi rectificării ulterioare de 7,75%.

Restrîngerea politicii monetare ar avea un efect pozitiv şi asupra deficitului de cont curent, în timp ce politica de pasivitate nu va ajuta deloc, este de părere Radu Crăciun. Domnia sa crede că deficitul va continua să crească, întrucît potenţialul de apreciere a leului încă se menţine. Estimarea "ABN Amro România" este că deficitul se va ridica la 8,7% - 8,8% la finele acestui an.

Estimarea domnului Baltazar este ceva mai pesimistă - deficitul de cont curent va depăşi 9%. Bogdan Baltazar crede, însă, că se va aplatiza această creştere, astfel încît anul viitor deficitul de cont curent se va ridica la 8,5%, nivel apropiat celui din 2004.