Mai poţi fi persan astăzi?

Oricine, individ sau colectivitate, pretinde că ar fi în centrul lumii se află în cea mai gravă eroare: aceasta este principala lecţie a Scrisorilor persane - capodopera literară a unui iluminist, Montesquieu, prea înţelept pentru a nu privi cu neîncredere o lume închisă şi obsedată de sine în care trăia, dar şi prea nobil pentru a nu fi deschis către alte orizonturi. Dar dacă era greu să fi persan pe vremea lui Montesquieu o fi mai simplu astăzi? Această întrebare, pe cât pare de simplă, este pe atât de ambiguă. Căci până şi cei ce aparent au învăţat că e bine să fi "persan", nu reuşesc să o facă! Căci întrebarea lui Montesquieu lasă locul unei alegeri: nu devii automat "persan", ci poţi alege să fii "persan". Şi, este clar, guvernaţii noştri au ales, ba chiar cu emfază, să nu fie "persani". Plagiind - dar pe cine ar mai mira astăzi în România plagiatul? - declaraţiile şi poziţiile politice ale extremei drepte europene, politicienii români au decis că "interesul naţional" ar fi să declare drepturile omului "opţionale" sau aşa cum le place să le numească, "voluntare".

Refuzând cu o vehemenţă demnă de cauze mai bune aşa numitele "cote obligatorii", folosind simbolica unei suveranităţi naţionale interpretate într-o logică ce aminteşte de "realismul" politicii externe din epoca naţional-comunistului ceauşist, politicienii de la noi, cu mici şi notabile excepţii, s-au plasat "voluntar" nu doar în tabăra antieuropeană, ci şi în cea antidemocratică? Căci refuzul "cotelor" - oricare ar fi, în fond sau în formă, justificarea acestui discurs - înseamnă refuzul acceptării principiilor drepturilor omului. Ori, drepturile omului sunt esenţa nenegociabilă a democraţiei, pe câtă vreme alegerile, de la care se revendică politicienii, sunt doar un ins-trument care poate oricând deveni contrariul democraţiei.

Să fie cinism? Să fie calcul politic? Să fie ignoranţă? Orice ar fi, este un semn că lucrurile publice (res publica: etimologic lucruri publice) de la noi sunt prinse într-un angrenaj periculos al radicalismului, xenofobiei şi rasismului. Încetul cu încetul lipsa de reacţie a politicienilor, dar şi a comentatorilor, faţă de discursul extremist a dus la impunerea acestuia pe scena publică până într-acolo încât a devenit dominant. Iar aceasta nu s-a întâmplat peste noapte:

Chiar formula "cote obligatorii" privind refugiaţii (numiţi obsesiv şi cu o voită nuanţă xenofobă "imigranţi") este privilegiată în discursul public pentru a induce ideea unui abuz al Comisie europene, ca să nu mai vorbim de instrumentalizarea fricilor legate de "terorism" şi a stereotipurilor religioase şi rasiale. Nu doar Comisia europeană, ci şi Înaltul comisariat al ONU pentru refugiaţi, prin vocea înaltului comisar Antonio Guterres, fost prim ministru portughez, cerea încă de pe 3 septembrie repartiţia pe baza cotelor obligatorii a refugsiaţilor din UE. Şi aceasta pentru a permite tratarea rapidă a cererilor de azil pe care aceştia le vor face în virtutea statutului lor de refugiaţi. Statut care este prevăzut de Convenţia de la Geneva din 1951 şi pe care România s-a angajat să îl respecte. Încă de la începuturile sale, odată cu Tratatul de la Roma din 1957, ceea ce astăzi numim Uniunea europeană, iar atunci se numea Comunitatea europeană, avea deja, prin articolul 63 al tratatului, măsuri comune privind reglementarea azilului conforme Convenţiei de la Geneva. Deci politica comună privind azilul nu e nouă, ci este un rezultatul unui proces în care statele membre au blocat mai degrabă iniţiativele Comisiei, făcând posibilă criza actuală. Mai recent, pornind de la această constatare, Tratatul de la Lisabona din 2009 stabilea, prin articolul 67, paragraful al 2-lea, dar şi articolul 78 cadrul unei politici europene comune în materie de azil. Ori, este exact ceea ce face Comisia europeană astăzi: propune o reală politică comună europeană privind azilul. Iar răspunsul românesc, dar nu numai, este unul cât se poate de neeuropean, fără ca prin aceasta să devină mai "naţional".

Că Victor Ponta merge pe cartea suveranistă - mai ales în actualul context politic intern, atât naţional, cât şi în interiorul partidului - nu este surprinzător: în fond, chiar aceasta a fost logica campaniilor PSD de anul trecut, atât la alegerile europene cât şi la cele prezidenţiale. Mândria de a fi român era atunci, ca şi acum, contrapusă unei Europe ostile. Dar că şi Klaus Iohannis s-a asociat unui astfel de demers e mai greu de înţeles! Însă se pare că astăzi nu prea mai poţi fi persan!

Opinia Cititorului ( 21 )

1. dovada
(mesaj trimis de Salomeea în data de 14.09.2015, 09:12)
LINGAU, da, poti, Parvulescu este dovada!
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.09.2015, 20:40)
  Ba tu!
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de salomeea în data de 17.09.2015, 23:50)
  CS nu mai scrie in locul meu...oricat m-ai iubi...nu te mai obosi!
2. Bravo dle pentru curajul
(mesaj trimis de Cristi C în data de 15.09.2015, 00:56)
pe care politicienii români nu îl au. Poporul ăsta dement est-european trebuie criticat.

Când am citit următorul material, m-am bucurat foarte mult și cred că toți românii și est-europenii ar trebui să îl citească.

Autor: Jan T. Gross
Jan T. Gross, Professor of War and Society and Professor of History at Princeton University, is the author of Neighbors: The Destruction of the Jewish Community at Jedwabne, Polish Society under German Occupation, and Fear: Anti-Semitism in Poland After Auschwitz.

Eastern Europe’s Crisis of Shame

BERLIN – As thousands of refugees pour into Europe to escape the horrors of war, with many dying along the way, a different sort of tragedy has played out in many of the European Union’s newest member states. The states known collectively as “Eastern Europe,” including my native Poland, have revealed themselves to be intolerant, illiberal, xenophobic, and incapable of remembering the spirit of solidarity that carried them to freedom a quarter-century ago.
These are the same societies that clamored before and after the fall of communism for a “return to Europe,” proudly proclaiming that they shared its values. But what did they think Europe stands for? Since 1989 – and particularly since 2004, when they joined the EU – they have benefited from massive financial transfers in the form of European structural and cohesion funds. Today, they are unwilling to contribute anything to resolve the greatest refugee crisis facing Europe since World War II.
...
Have Eastern Europeans no sense of shame? For centuries, their ancestors emigrated in droves, seeking relief from material hardships and political persecution. And today their leaders’ heartless behavior and callous rhetoric play to popular sentiment. Indeed, the electronic version of Poland’s largest newspaper, Gazeta Wyborcza, now publishes a stunning notice at the end of every article about refugees: “Because of the extraordinarily aggressive content of remarks advocating violence, contrary to the law, and calling for racial, ethnic, and religious hatred, we will not allow readers to publish comments.”

... (foarte corect ... și comentariile la subsolul articolelor din Bursa sunt pline de remarci rasiale, xenofobe, ce mai ... de tâmpiți ceaușiști)

Not so long ago, in the immediate postwar years, Eastern European Jewish Holocaust survivors fled from the murderous anti-Semitism of their Polish, Hungarian, Slovak, or Romanian neighbors to the safety of displaced persons camps in, of all places, Germany. “Safe Among the Germans” proclaimed the title of an important book by the historian Ruth Gay about these 250,000 survivors. Now Muslim refugees and survivors of other wars, having found no refuge in Eastern Europe, also are fleeing to safety among the Germans.

... (este puțin exagerat ... imigranții nu vor în România pentru că suntem destul de săraci nu că ar "fugi din România către siguranța din sânul germanilor"; dar adevărul este că probabil politicienii români preiau ca poziție publică ceva ce sondajele de opinie arată ca fiind caracteristică maselor, o manifestare xenofobică tradițională a românilor).

All occupied European societies were complicit to some degree in the Nazi effort to destroy the Jews. Each made a different contribution, depending on country-specific circumstances and conditions of German rule. But the Holocaust played out most gruesomely in Eastern Europe, owing to the sheer number of Jews in the region and the incomparable ruthlessness of the Nazi occupation regimes.

... (corect, holocaustul provocat de autoritățile române nu este evocat de politicieni și nu este comemorat în niciun fel; Trăiască Mareșalul ... mare bărbat de stat)

When the war ended, Germany – because of the victors’ denazification policies and its responsibility for instigating and carrying out the Holocaust – had no choice but to “work through” its murderous past. This was a long, difficult process; but German society, mindful of its historical misdeeds, has become capable of confronting moral and political challenges of the type posed by the influx of refugees today. And Chancellor Angela Merkel has set an example of leadership on migrants that puts all of Eastern Europe’s leaders to shame.
Eastern Europe, by contrast, has yet to come to terms with its murderous past. Only when it does will its people be able to recognize their obligation to save those fleeing in the face of evil."

Finalul reprezintă o palmă pe obrazul murdar, nespălat, al poporului român (făcut din același țesut cu al politicienilor români și care îl caracterizează în mod FIDEL).
1. 2.1.  Am avut dreptate sau nu? (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 15.09.2015, 16:08)
  In today's "Morning Must Read," Bloomberg’s Brendan Greeley recaps the op-ed pieces: "Eastern Europe's Crisis of Shame".
  
  După ce v-am supus atenției articolul, chiar și Bloomberg l-a considerat meritoriu și l-a menționat în secțiunea "Lectură matinală de citit neapărat".
  2.2.  Chiar nimeni nu ma baga in seama? (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 15.09.2015, 19:13)
  Acuma chiar nimeni nu ma baga in seama? Dar de ce. Daca acum nu se baga subsemnatul in seama inseamna ca nu s-a bagat si altceva in seama. Si atunci ce poate fi. Totusi, pensia trebuie sa fie platita. Nu degeaba am stat pe interneti. Finalul reprezinta totusi si altceva daca nu se baga in seama.
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Soso în data de 15.09.2015, 20:22)
  Te-ai zarghit
  2.4.  Furt de identitate 2.2 (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 15.09.2015, 20:49)
  Mesajul 2.2 nu aparține cititorului Cristi C.
  2.5.  Furt de identitate 2.4 (răspuns la opinia nr. 2.4)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 16.09.2015, 07:56)
  Mesajul 2.4 nu apartine cititorului anonim.
  Am declarat ca pensia nu imi ajunge pentru plata tuturor facturilor. De ce sa se rada cand oamenii au probleme. Totusi este aotceva. Acum s-a vazut si asta.
  2.6.  Furt de identitate 2.5 (răspuns la opinia nr. 2.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.09.2015, 10:08)
  Mesajul 2.2 nu aparține cititorului Cristi C ci trollului care nu are nimic mai bun de facut decat sa falsifice mesaje. Vrei sa vina Dascalul din nou sa te urecheasca?
  2.7.  trolare (răspuns la opinia nr. 2.6)
  (mesaj trimis de Mannix în data de 17.09.2015, 07:41)
  Incredibil, Cristi C se trolleaza pe sine acum!
  2.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2015, 10:38)
  Mannix are IQ-ul foarte, foarte mic
  2.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 17.09.2015, 12:01)
  Normal ca asa este. La ora 7:41 nu poate fi decat un alt Barbu Stefanescu de la deratizare.
  2.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
  (mesaj trimis de Mannix în data de 17.09.2015, 19:43)
  Gata, sunt eu si m-am intors acasa. Pe cine mai trollez acum? Nu am ce face altceva.... Iar de Barbu imi este dor. Si dna Baldovin imi lipseste.
  2.11.  Furt de indentitate la mesajul 2.9 (răspuns la opinia nr. 2.10)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2015, 09:25)
  Mesajul 2.9 nu apartine cititorului anonim.
  2.12.  Ia te uita (răspuns la opinia nr. 2.11)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2015, 15:38)
  Si lui Rechea i-a plăcut articolul lui Jan Gross. Atat de mult incat a publicat o replica dar care s-a dovedit atat de stupida. L-au corectat insa comentatorii.
  2.13.  observatie intentionata (răspuns la opinia nr. 2.12)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 18.09.2015, 18:30)
  De ce atatea intrebari, presupuneri si discutii ? Ce v-ati asteptat de la un individ, mitic din Gara de Nord, unde poti intalni hoti, smecheri, mincinosi, tupeisti si laudarosi ? De unde sa invete onoarea, cinstea, bunacuviinta, respectul si activitatea in interes national si general ?
  Uitati-va si cu ce oameni s-a inconjurat, pe cine a pus la ministere, CJ, primari si parlamentari, care acum nu mai incap in puscarii.
  2.14.  Furt intenționat de identitate 2.13 (răspuns la opinia nr. 2.13)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 18.09.2015, 20:56)
  Băi falsificatorule de mesaje ... nu înțeleg la ce referi ... DAR SIGUR este că mesajul 2.13 nu îmi aparține.
  2.15.  Furt de identitate 2.14 (răspuns la opinia nr. 2.14)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2015, 22:04)
  Mesajul 2.14 nu apartine cititorului Cristi C.
  2.16.  Furt de identitate 2.15 (răspuns la opinia nr. 2.15)
  (mesaj trimis de anonim în data de 18.09.2015, 23:21)
  Mesajul 2.15 nu apartine cititorului Cristi C pentru ca nu are diacritice
3. rugaminte
(mesaj trimis de Salomeea în data de 21.09.2015, 14:20)
te rog sa nu mai scrii in numele meu...nici nu am citit articolul de fata. Am mare respect pentru profesorul Parvulescu si nu as face vreodata comentarii rautaciaose la adresa domniei sale.