Maioreanu, eToro: "Taxele pe profiturile extraordinare sperie investitorii"

Marea Britanie şi Europa au preluat iniţiativa impunând impozite pe profiturile excedentare sau "excepţionale" în sectoarele energiei şi utilităţilor şi, recent, în sectorul bancar. Statele Unite nu au făcut acest lucru, probabil că au învăţat din greşelile făcute în secolul trecut în utilizarea acestui instrument fiscal. Investitorilor nu le plac taxele noi, iar acest lucru a fost evident săptămâna trecută, când pieţele au reacţionat negativ după ce Italia a anunţat că va fi impusă o nouă taxă pe profituri excepţionale pentru bănci.

Italia a dat o lovitură surprinzătoare băncilor sale şi a provocat un şoc în tot sectorul financiar din Europa prin stabilirea unei taxe unice de 40% pe profiturile obţinute din creşterea ratelor dobânzilor, după ce a mustrat creditorii pentru că nu au recompensat şi depozitele. Măsurile au speriat investitorii şi ca urmare, cotaţiile acţiunilor băncilor italiene precum Intesa Sanpaolo, Banco BPM, Monte Paschi di Siena şi UniCredit au scăzut între 5% şi 10% după anunţ, iar repercusiunile au influenţat şi alte burse din Europa. Titlurile au recuperat apoi o parte din pierderi după ce guvernul italian a revenit cu o versiune atenuată a noii sale taxe pe câştiguri excepţionale pentru bănci şi a stabilit un plafon pentru plăţi. Analiştii de la Jefferies au estimat că plafonul va limita plăţile colective ale unora dintre cele mai mari bănci listate la bursă din Italia, care reprezintă aproximativ 50% din depozitele italiene, la aproximativ 2,5 miliarde de euro, faţă de estimările anterioare de până la 4,9 miliarde de euro.

Încurajat de sumele uriaşe pe care le-ar putea culege taxa Meloni, Positive Money, o organizaţie din Marea Britanie, a calculat - potrivit The Guardian - că replicarea taxei pe câştiguri excepţionale a guvernului Meloni ar putea duce la colectarea a 3,4 miliarde de lire sterline pentru contribuabili de la cele patru mari bănci - Lloyds, NatWest, Barclays şi HSBC din Marea Britanie - pe baza profiturilor obţinute numai în prima jumătate a anului 2023. Suma ar putea fi mai mare, a estimat grupul, dacă Regatul Unit ar călca pe urmele guvernului ceh, introducând o taxă de 60% pe profiturile băncilor care depăşesc 120% din media lor între 2018 şi 2021 - şi ar putea strânge astfel aproape 11 miliarde de lire sterline.

Taxele pe profitul excepţional al băncilor nu sunt o noutate, decizii similare fiind luate în ultimele luni de Republica Cehă, Lituania şi Spania. România a introdus impozitul pe câştiguri excepţionale doar pentru producătorii de energie electrică, cărbune, petrol şi gaze naturale şi companiile de distribuţie.

Deşi aduc un venit imediat în visteria statului, impozitele pe profiturile extraordinare au un impact negativ asupra evaluărilor companiilor, creând incertitudine economică şi reducând profitabilitatea. Ambele elemente reduc valoarea şi au contribuit la creşterea diferenţei de evaluare a companiilor britanice şi europene faţă de cele americane, sectoarele energetic şi financiar din Europa fiind în prezent cu 41% mai ieftine decât cele americane, dacă ne uităm la raportul dintre preţul acţiunilor şi câştigurile acestor firme (P/E). Impozitele pe veniturile excepţionale au fost introduse în SUA în trecut, dar lipsa lor de succes, combinată cu costurile politice şi blocajul instituţional actual, au împiedicat utilizarea lor în prezent în SUA.

Pe de alta parte, în timp ce guvernele aşteaptă cu nerăbdare veniturile viitoare pe care le aduc aceste taxe la buget, sumele reale colectate sunt adesea dezamăgitoare, deoarece companiile mari şi cele globale găsesc modalităţi de a combate sau de a limita aplicarea taxei, adesea în detrimentul companiilor mai mici, şi pot, de asemenea, să îşi reducă investiţiile locale.