Majorarea salariilor - mărul discordiei dintre Guvern şi sindicate

Guvernul a aprobat, ieri, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 2.300 de lei lunar, reprezentând o creştere de 3% faţă de luna decembrie 2020.

"Salariul minim va fi aplicat de la 1 ianuarie, pentru că salariile pe ianuarie se plătesc în luna februarie. El va creşte cu 3%, adică peste rata inflaţiei în 2020 şi peste estimarea de rată a inflaţiei în 2021", a precizat premierul Florin Cîţu, la finalul şedinţei de guvern.

Conform notei de fundamentare a hotărârii de guvern, "la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 la valoarea de 2300 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei de 2,2 % şi 0,8 % creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană pentru anul 2020".

În documentul citat se mai arată că "pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se menţine la suma de 2.350 de lei lunar".

În timp ce membrii Cabinetului Cîţu aprobau noua valoare a salariului minim brut pe economie, federaţiile sindicale protestau în faţa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale acuzând Guvernul de nerespectarea legislaţiei în vigoare în privinţa salarizării personalului din sistemul bugetar.

Conform liderilor sindicali, din cei 5 milioane de lucrători din ţara noastră, doar 500.000 de bugetari suferă pentru criza economică provocată de pandemie, deoarece aceştia vor avea salariile îngheţate în anul 2021.

"Solicităm Guvernului să aplice legea, nimic mai mult. Nu vrea nimeni creşteri salariale. Guvernul trebuie să aplice legea-cadru privind salarizarea aşa cum a fost adoptată în Parlament. Legea este la jumătatea perioadei de aplicare, a fost implementată timp de doi ani. Jumătate dintre cei un milion de bugetari aproape au atins salariile din grilă prevăzute pentru anul 2022, pentru ceilalţi trebuie luate măsuri de austeritate. Practic doar 500.000 din cei 5 milioane de lucrători ai României suferă pentru declarata criză provocată de pandemie", a afirmat Ştefan Teoroc, preşedintele Federaţiei PUBLISIND.

Liderul sindical a mai arătat că majorarea salariului minim cu doar 40 de lei net este prea mică în raport cu valoarea productivităţii muncii lucrătorilor şi cu creşterea preţurilor.

"Salariul minim a fost aproape plafonat - este crescut cu o sumă penibilă, de doar 40 de lei, complet disproporţionat cu valoarea productivităţii, dar şi cu creşterea preţurilor la produsele de consum. Aceea nu este o creştere, de 40 de lei pe net, în timp ce preţurile explodează", a afirmat Ştefan Teoroc.

La protestul de ieri, sindicaliştii reprezentau angajaţii din administraţia publică centrală şi locală, asistenţă socială, poliţie şi poliţia de frontieră, grefă judiciară, penitenciare şi probaţiune, sport şi tineret, finanţe şi control financiar, mediu şi RA-APPS.

Ei au solicitat eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public, aplicarea Legii-cadru privind salarizarea bugetarilor şi corelarea creşterii salariului minim cu majorarea preţurilor de consum.

În afara Publisind, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel Alfa a anunţat că de azi şi până în 28 februarie va avea mai multe acţiuni de protest cu privire la aceleaşi revendicări, dar şi cu privire la necesitatea modificării legii dialogului social.

Referitor la protestele sindicaliştilor, premierul Florin Cîţu a precizat că aceştia ar trebui să se gândească la faptul că anul trecut, în timpul crizei economice generate de pandemia Covid-19, salariul minim a crescut cu 8% spre deosebire de majoritatea statelor europene unde majorarea salarială nu a depăşit 3%.