Marea Britanie şi SUA trimit avioane, trupe, tancuri şi artilerie în România şi în Polonia

Actualizare 08:25 Rusia îşi consolidează Flota la Marea Baltică pentru a contracara prezenţa NATO în regiune

Rusia îşi modernizează puterea de foc a Flotei la Marea Baltică prin adăugarea unor nave de război dotate cu rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune, pentru a contracara consolidearea prezenţei NATO în regiune, potrivit presei ruse, relatează Reuters.

Moscova nu a confirmat în mod oficial aceste informaţii, susceptibile să conducă la o amplificare a tensiunilor deja existente la Marea Baltică, în urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, şi să alarmeze Polonia şi Lituania care se învecinează cu baza rusă.

Cotidianul Izvestia a citat o sursă militară potrivit căreia primele două dintre cele cinci nave - Serpuhov şi Zeleni Dol - au intrat deja în Marea Baltică şi urmează să facă parte din noua divizie din Kaliningrad, o enclavă rusă în Europa, situată între Polonia şi Lituania.

Altă sursă la curent cu situaţia a declarat pentru agenţia de presă Interfax că cele două nave vor intra în Flota rusă la Marea Baltică în zilele următoare.

"Odată cu apariţia a două nave de mici dimesniuni, înarmate cu rachete de croazieră de tip Kalibr, potenţialul razei de acţiune a Flotei va creşte semnificativ în teatrul militar din nordul Europei", a declarat această sursă pentru Interfax.

Ministerul rus al Apărării, care a anunţat luna aceasta că două nave se află în drum spre Marea Mediterană, nu a răspuns unor solicitări din partea Reuters de a comenta.

Însă NATO şi armata suedeză au confirmat că două nave de război au pătruns în apele Mării Baltice.

"Forţe navale NATO monitorizează această activitate în apropierea frontierelor noastre", a declarat Dylan White, un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice.

Corvetele din clasa Buian-M sunt înarmate cu rachete de croazieră de tip Kalibr pe care pot fi instalate focoase nucleare, cunoscute în terminologia NATO sub numele de cod Sizzler, despre care armata rusă afirmă că au o rază de acţiune de cel puţin 1.500 de kilometri.

Unele versiuni ale rachetei pot fi dotate cu focoase nucleare, însă cele două nave ar avea la bord rachete convenţionale.

"Adăugarea unor rachete (de tip) Kalibr ar creşte raza de acţiune nu doar a Flotei la Marea Baltică, ci şi a forţelor ruse din regiunea Mării Baltice, de cinci ori", a declarat Ben Nimmo, un analist în domeniul apărării de la Laboratorul pentru Cercetare Criminalistică Digitală din cadrul grupului de reflcţie Atlantic Council, care a urmărit ruta navelor.

"Cele două corvete de mici dimensiuni, cu rachetele lor moderne, cu capacitate nucleară, pot avea un impact disproporţionat raportat la mărimea Mării Baltice", a subliniat el.

Izvestia scrie că Flota rusă la Marea Baltică probabil că urmează să primească, până la sfârşitul lui 2020, încă trei asemenea nave de război, dotate cu acelaşi tip de rachete.

Paza de Coată din cadrul flotei probabil că urmează să fie dotată cu sisteme de rachete terestre de tip Bastion şi Bal. Bastion este un sistem mobil de apărare cu doup rachete antinavă, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Rachetele antinavă de tip Bal au o rază de acţiune similară.

Ministrul suedez al Apărării a declarat că ţara sa este îngrijorată de prezenţa navelor de război pe Marea Baltică şi a apreciat că această prezenţă este susceptibilă să menţină la un nivel ridicat tensiunea în regiune.

"Este îngrijorător şi nu este un lucru care să ajute la reducerea tensiunilor în regiunea noastră", a declarat ministrul Peter Hultqvist pentru agenţia suedeză de presă TT. "Acest lucru afectează toate ţările din jurul (Mării) Baltice", a apreciat el.

Presa suedeză scrie că rachetele de tip Kalibr au o rază de acţiune care le permite să atingă ţinte din regiunea nord-europeană.

Ministerul rus al Apărării anunţa în august că cele două corvete au tras rachete de croazieră vizând jihadişti în Siria.

Ministrul polonez al Apărării Antoni Macierewicz a catalogat această mobilizare - de la Bruxelles, unde participa la o reuniune a omologilor săi din statele membre NATO - drept "un motiv evident de îngrijorare", potrivit agenţiei de ştiri PAP. "Mutarea unor asemenea nave în (Marea) Baltică schimbă balanţa de putere", a denunţat el.

Rusia a mutat, luna aceasta, rachete de tip Iskander, cu capacitate nucleară, în Kaliningrad. Lituania şi Polonia au protestat faţă de acest lucru, conform sursei citate.

(M.I.)

--------

Marea Britanie a anunţat ieri că va trimite anul viitor avioane de luptă în ţara noastră, iar Statele Unite au promis trupe, tancuri şi artilerie Poloniei în cadrul celei mai importante consolidări a capacităţilor militare NATO la frontierele Rusiei de la Războiul Rece şi până în prezent, transmite Reuters.

Germania, Canada şi alte state membre NATO au promis, de asemenea, că vor trimite forţe, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării la Bruxelles ieri, când două nave de război ruse înarmate cu rachete de croazieră au intrat în Marea Baltică, între Suedia şi Danemarca, subliniind tensiunile dintre Est şi Occident.

La Madrid, Ministerul de Externe a anunţat că Rusia şi-a retras o solicitare de a realimenta cu carburant trei nave de război în enclava nord-africană Ceuta, după ce aliaţi NATO au afirmat că acestea pot fi folosite pentru a lua ca ţintă civili în Siria.

Navele fac parte din escorta singurului portavion rus, Amiralul Kuzneţov , care urmează să se alăture altor zece vase ruseşti care se află deja în largul coastelor siriene, potrivit unor diplomaţi.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat că aceste contribuţii cu trupe la noua forţă de 4.000 de oameni din ţările baltice şi din Europa de Est reprezintă un răspuns adecvat faţă de cei aproximativ 330.000 de militari rusşi despre care Alianţa Nord-Atlantică afirmă că sunt staţionaţi în flancul de vest al Rusiei, în apropiere de Moscova.

"Numai luna aceasta, Rusia a trimis în Kaliningrad rachete de tip Iskander, pe care pot fi instalate focoase nucleare, şi a suspendat un acord cu Statele Unite privire la plutoniu de uz militar", a declarat Stoltenberg, care a acuzat totodată Moscova că oferă în continuare susţinere rebelilor proruşi din estul Ucrainei.

Aceste rachete balistice pot atinge ţinte în Polonia şi în ţările baltice, însă oficiali NATO au refuzat să spună dacă Moscova a trimis şi ogive nucleare la Kaliningrad.

NATO intenţionează astfel să dea curs unor promisiuni pe care şefi de stat şi de guverne din Alianţă le-au făcut în iulie, în vederea descurajării Moscovei în foste state sovietice, după ce Moscova a orchestrat anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

Planul Alianţei este să înfiinţeze patru grupuri de luptă de 4.000 de oameni de la începutul anului viitor, care să fie susţinute de o forţă de reacţie rapidă de 40.000 de oameni, iar în cazul în care este nevoie, de forţe suplomentare.

În cadrul acestui plan, secretarul american al Apărării Ashton Carter a anunţat că un "batalion de intervenţie pregătit de luptă" de aproximativ 900 de militari urmează să fie trimis în estul Poloniei, iar altul, o forţă echipată cu tancuri şi alt echipament greu să se deplaseze în Europa de Est.

"Este un semn major al angajamentului Statelor Unite de a consolida disuasiunea aici", a spus Carter.

Ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a anunţat că Regatul Unit va trimite un batalion de 800 de oameni în Estonia, susţinut de trupe franceze şi daneze, începând din mai.

Statele Unite vor ca trupele lor să intre în funcţiune până în iunie.

Londra va trimite, de asemenea, avioane de luptă de tip Typhoon în ţara noastră, pentru a efectua misiuni de patrulare la Marea Neagră, în parte în vederea sprijinirii Turciei.

"Cu toate că părăsim Uniunea Europeană, vom face mai mult pentru a asigura securitatea flancurilor de est şi de sud ale NATO", a declarat Fallon.

Alţi aliaţi NATO s-au alăturat celor patru grupuri de luptă conduse de Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Canada care vor fi mobilizate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia.

Canada a anunţat că va trimite 450 de militari în Letonia, alături de 140 de militari din Italia.

Germania a anunţat că trimite între 400 şi 600 de militari în Lituania, alături de forţe suplimentare din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg.

Stoltenberg a declarat că angajamentele aliaţilor vor reprezenta "o demonstraţie clară a legăturii noastre transatlantice".

Unii diplomaţi apreciază că aceste angajamente vor transmite totodată un mesaj candidatului republican la fotoliul de la Casa Albă Donal Trump, care s-a plâns de faptul că aliaţii europeni nu-şi plătesc drumul în NATO.

Kremlinul consideră că planurile NATO sunt deja prea mult, în contextul în care Moscova şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea faţă de extinderea Alianţei către Est.

Stoltenberg a respins acuzaţiile Rusiei în acest sens.

Însă anunţurile statelor membre NATO cu privire la trimiterea de trupe în ţările baltice şi Polonia au fost umbrite, în parte, de disputa cu privire la realimentarea cu carburant a navelor de război ruseşti, rezolvată ulterior de Moscova, care a decis să-şi retragă solicitarea.

Tensiunile dintre NATO şi Rusia continuă să crească după ce aceasta a anexat Crimeei şi în urma decizia Occidentului de a-i impune sancţiuni.

Ruptura în urma eşecului, pe 3 octombrie, a unui armistiţiu în Siria negociat între Washington şi Moscova, urmată de acuzaţii formulate de Statele Unite potrivit cărora Rusia a recurs la atacuri cibernetice pentru a perturba alegerile prezidenţiale americane, au tensionat şi mai mult relaţiile între cele două ţări.

Chiar înainte de prăbuşirea armistiţiului sirian, preşedintele rus Vladimir Putin a suspendat un tratat cu Washingtonul privind eliminarea plutoniului de uz militar. Liderul de la Kremlin a transmis astfel mesajul că este dispus să folosească dezarmarea nucleară ca nouă monedă de schimb cu Statele Unite în războaiele din Ucraina şi Siria, conform sursei citate.