Patronatul Operatorilor de Service Auto (POSA) atrage atenţia asupra unui fenomen din ce în ce mai extins în România: service-urile auto care operează nefiscalizat, potrivit unui comnicat emis redacţiei. Această practică a devenit o problemă semnificativă, având implicaţii economice, sociale şi de siguranţă rutieră. Deşi este greu de cuantificat oficial, realitatea din piaţă arată că un număr semnificativ de reparaţii auto sunt efectuate în afacerea legală, ceea ce afectează atât firmele corecte, cât şi consumatorii.
Marian Lazar, prim-vicepreşedintele Patronatului Operatorilor de Service Auto (POSA), a vorbit despre metodele prin care aceste service-uri funcţionează "la negru". Printre acestea se numără garaje sau spaţii improvizate care oferă reparaţii mecanice şi de caroserie fără autorizaţie RAR, dar şi service-uri cu dublă contabilitate în care o parte din lucrări sunt fiscalizate, dar majoritatea plăţilor se fac cash, fără documente contabile. În unele cazuri, există şi colaborări ascunse cu evaluatori sau brokeri de daune, ceea ce face ca maşinile să ajungă la service-uri nefiscalizate, ocolind circuitul oficial al reparaţiilor.
Toate aceste practici duc la evitarea plăţii TVA, a impozitelor şi a contribuţiilor sociale, oferind un avantaj necinstit faţă de atelierele care respectă legislaţia. Marian Lazar subliniază că impactul economic al acestui fenomen este semnificativ, pierderile pentru stat ridicându-se anual la milioane de euro din taxe neîncasate. Mai mult, service-urile corecte se confruntă cu o competiţie inegală, având costuri mai mari de operare.
Cu toate acestea, cel mai grav efect este asupra consumatorilor. Clienţii care aleg să apeleze la astfel de service-uri nu primesc factură şi, prin urmare, nu beneficiază de nicio garanţie asupra lucrării efectuate. Utilizarea pieselor second-hand sau contrafăcute poate duce la defecţiuni grave sau, în cel mai rău caz, la accidente rutiere. "Din păcate, mulţi şoferi aleg preţul cel mai mic, fără să realizeze că un service neautorizat poate face reparaţii defectuoase, care le pun viaţa în pericol", explică Marian Lazar.
Un alt aspect mai puţin discutat, dar extrem de important, este modul în care companiile de asigurări contribuie indirect la proliferarea service-urilor nefiscalizate. Prin promovarea şi susţinerea conceptului de "regie proprie", acestea determină clienţii să primească despăgubiri în bani, în loc să efectueze reparaţiile într-un service autorizat. Astfel, mulţi şoferi aleg să îşi repare maşinile în ateliere neautorizate, unde costurile sunt mai mici, dar fără garanţie şi fără respectarea normelor de siguranţă. De asemenea, există cazuri în care evaluatorii de daune colaborează tacit cu service-uri nefiscalizate, contribuind astfel la dezvoltarea unei pieţe paralele a reparaţiilor auto, ceea ce afectează nu doar atelierele corecte, dar pune şi în pericol siguranţa rutieră.
Pentru combaterea acestui fenomen, Marian Lazar consideră că este nevoie de măsuri ferme. Acestea ar putea include întărirea controalelor din partea RAR şi ANAF, campanii de informare pentru şoferi cu privire la riscurile alegerii unor service-uri neautorizate, dar şi stimulente fiscale pentru unităţile care respectă legea. De asemenea, ar trebui implementate platforme online pentru verificarea service-urilor autorizate şi reglementarea mai strictă a "regiei proprii" pentru a descuraja apelarea la service-uri "la negru".
În încheiere, Marian Lazar atrage atenţia că problema service-urilor "la negru" nu este doar una economică, ci şi o problemă de siguranţă publică. "Până când fenomenul nu va fi controlat eficient, siguranţa pe şosele şi corectitudinea în domeniul reparaţiilor auto vor rămâne sub semnul întrebării", concluzionează prim-vicepreşedintele POSA.
Opinia Cititorului