Academicieni, arhitecţi, regizori, actori, reprezentanţi ai societăţii civile s-au reunit ieri, în Aula Academiei Române, să conteste realizarea, în zonele centrale din Bucureşti, a unora dintre marile proiecte anunţate de municipalitate. Aceştia au acuzat autorităţile de alterarea imaginii Capitalei, prin aprobarea şi promovarea unor proiecte, în mod "inconştient, iresponsabil şi corupt".
Astfel, cei prezenţi la dezbaterea publică au subliniat necesitatea păstrării monumentelor arhitectonice ale oraşului, prin conservarea şi protejarea clădirilor vechi, care, potrivit academicianului Dinu Giurăscu, reprezintă "spaţiul arhitectonic definitoriu al unor evenimente istorice memorabile". Domnia sa consideră că bucureştenii au nevoie, mai degrabă, ca străzile să fie pavate, să existe mai multe spaţii verzi, să se construias-că locuinţe sociale, să se extindă reţeaua de metrou şi chiar să fie edificată Catedrala Neamului. Profesorul Giurăscu compară "refacerea" de astăzi a Capitalei cu "sistematizarea" de altădată a acestui oraş. Participanţii la discuţii au menţionat că marile construcţii istorice ale Bucureştiului au fost ridicate ca obiective de sine stătătoare, care nu trebuie nici demolate şi nici umbrite de imobile co-losale, fără legătură cu arhitectura Capitalei.
Dintre proiectele de amploare care "distrug oraşul", academicianul Nicolae Noica a amintit hotelul care se ridică pe spaţiul fostului Teatru Naţional, clădirea care urmează să fie construită lîngă Catedrala "Sf. Iosif", precum şi proiectul de "refacere" a Pieţei Revoluţiei. Acestea nu respectă legislaţia şi proprietatea, este de părere domnul Noica.
Potrivit doamnei Doina Cîrstea, profesor universitar, Planul Urbanistic General (PUG) al Bucureştiului prevede dezvoltarea centrelor de afaceri şi comerciale în 19 poli ai oraşului, care ocolesc zonele centrale ale Capitalei. De altfel, avînd în vedere gradul ridicat de risc seismic pe care îl prezintă Bucureştiul, specialiştii nu recomandă construirea unor clădiri înalte în centrul şi sud-estul Capitalei, acestea putînd fi ridicate mai mult în zona de nord a municipiului. Profesorul universitar Dan Lungu consideră că, la primul cutremur cu o magnitudine mare, o serie de biserici, hoteluri, instituţii publice etc. vor fi "avariate decisiv".
Un alt aspect atins ieri, în Aula Academiei Române, a fost publicitatea excesivă care se face în Capitală, mai ales prin afişarea unor panouri "enorme" pe faţadele clădirilor. Profesorul universitar Mircea Martin apreciază că afişajul publicitar, alături de sălile de jocuri şi cazinourile amenajate oriunde, au transformat Bucureştiul într-un oraş "haotic şi agresiv". La rîndul său, Şerban Strurdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, a subliniat că au început să fie vîndute şi terenurile din parcuri. Domnia sa a propus, printre altele, înfiinţarea unei asociaţii permanente, care să fie prezentă la dezbaterea tuturor proiectelor şi să-şi dea acordul în legătură cu derularea acestora.
Prezent la discuţiile de ieri, Adriean Videanu, primarul general al Capitalei, şi-a arătat disponibilitatea să colaboreze cu populaţia şi să ţină cont de opiniile acesteia, în limitele legii. În acest sens, domnia sa a precizat că este obligat să respecte punctul de vedere al comisiei mixte din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. Edilul şef al Capitalei a menţionat că, în prezent, o problemă foarte importantă este traficul, una dintre cele mai aglomerate zone fiind Piaţa Revoluţiei. Potrivit domnului Videanu, circa 1.400 de maşini staţionează zilnic pe 258 de locuri de parcare amenajate în regiunea menţionată. Astfel, Adriean Videanu consideră că, decizia de a amenaja parcări subterane, chiar în Piaţa Revoluţiei, trebuie să-i aparţină. În ceea ce priveşte clădirea care urmează să fie construită lîngă Catedrala "Sf. Iosif", primarul Videanu a spus că opinia publică ar fi trebuit să apară înainte ca autorizaţia de construire să fie semnată de autorităţile locale. Totodată, edilul Capitalei susţine că a discutat cu reprezentanţii Bisericii Catolice pe această temă, fără a ajunge însă, la o înţelegere. La rîndul său, Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, a precizat că disputa care priveşte construirea imobilului de 18 etaje lîngă Catedrala "Sf. Iosif", este, "din punct de vedere legal, o bătălie pierdută".
Domnia sa a adăugat că vor urma şi alte proiecte de acest gen, care vor stîrni proteste în rîndul oamenilor. Printre acestea se numără realizarea unui imobil de 100 de metri în Piaţa Victoriei, precum şi edificarea unor astfel de clădiri în diverse parcuri, ca Bordei sau Floreasca, unde urmează să fie ridicată o construcţie cu 19 niveluri.
• Primarul sectorului 1: Lupta pentru salvarea Catedralei "Sf. Iosif" este "o bătălie pierdută"
Catedrala "Sf. Iosif" şi Piaţa Revoluţiei din Capitală sînt două dintre obiectivele ameninţate de proiectele de dezvoltare promovate de municipalitate. O serie de personalităţi au protestat ieri, în cadrul unei dezbateri publice, urmărind să salveze aceste monumente. "Este de ajuns că Biserica Armenească era să fie distrusă, nu dorim ca istoria să se repete cu Catedrala < Sf. Iosif >, alături de care se doreşte ridicarea unei clădiri monstruoase de 18 etaje", au strigat, la unison, participanţii la manifestare. Ca răspuns la acestea, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a precizat că protestele ar fi trebuit să vină încă din 1999, cînd au fost efectuate primele demersuri pentru avizarea proiectului. La rîndul său, primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, a spus că, din punct de vedere legal, lupta pentru salvarea Catedralei "Sf. Iosif" este "o bătălie pierdută".