MARIUS BUDĂI: "Isărescu atrage creşterea preţurilor, prin prezentarea inflaţiei"

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), atrage majorarea preţurilor, prin prezentarea nivelului la care va ajunge rata inflaţiei, este de părere social-democratul Marius Budăi, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor. Acesta susţine că agenţii economici cresc anticipat preţurile, precizând, citat de Agerpres: "O să am o părere un pic contondentă cu domnul guvernator al Băncii Naţionale şi o să vă spun că, din punctul meu de vedere, ca preşedinte al Comisiei de buget-finanţe, atunci când guvernatorul Ro­mâniei iese şi spune că vom avea o inflaţie de 4,3% nu face altceva decât să atragă o mărire a preţurilor pentru că fiecare - şi am discutat cu cei din mediul privat - a primit un semnal de alarmă şi atunci ei au zis: «Băi, noi nu mai aşteptăm aprilie, mai, iunie. Majorăm de acum preţurile»".

Domnul Budăi ne-a spus că, prin prognozele făcute, Guvernatorul BNR poate să creeze o oarecare panică în piaţă.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Pentru finele lui 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,32%, în luna decembrie 2017, adică la cel mai înalt nivel de după august 2013, când atingea 3,67%.

Raportul BNR aspra inflaţiei din luna februarie 2018 arată o creştere a indicelui preţurilor de consum la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1%, în al doilea trimestru din 2018.

Mugur Isărescu a explicat că majorarea inflaţiei în prima parte a acestui an se va produce pe un efect de bază cauzat de faptul că în lunile ianuarie şi februarie 2017 au fost înregistrate scăderi de preţuri: "Dacă mai avem în vedere şi majorările de preţuri din a doua jumătate a anului precedent, vedem de unde apar cele 4,5% - 5%, cât vom vedea în indicele de preţ. Altminteri, prognoza noastră este foarte calmă. Dacă nu avem factori externi, creşterile lunare vor fi, începând cu primăvara acestui an, efectiv limitate. Cifra care o să apară şi o să vă tulbure de fiecare dată la Statistică va fi însă 4,5 - 4,8%. Şi repetată în fiecare lună creează anticipaţiile inflaţioniste. Când se stinge acest efect de bază? Se stinge în partea a doua a anului când se împlinesc 12 luni şi când creşterile masive, 1,3% din octombrie 2017, ies din indicele de calcul".

Rata anuală a inflaţiei a urcat, în februarie 2018, la 4,7%, de la 4,3% în ianuarie 2018, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate ieri. Acesta arată: "Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2017 - februarie 2018) faţă de precedentele 12 luni (martie 2016 - februarie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,1%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,6%".

Preţul mărfurilor alimentare au crescut cu 3,74% şi a celor nealimentare cu 6,27%, comparativ cu luna februarie 2017.

Potrivit sursei citate, faţă de luna ianuarie 2018, preţurile au urcat cu 0,3%, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 0,61%, cele nealimentare cu 0,13%, iar serviciile cu 0,18%. Faţă de luna decembrie 2017, preţurile au urcat cu 1,08%, în februarie 2018, în condiţiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 1,25%, cele nealimentare cu 1,21%, iar serviciile cu 0,5%.

• Inflaţia, deficitul bugetar şi structura creşterii economice - în atenţia FMI

Inflaţia reprezintă unul dintre subiectele de interes pentru delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), care se află în ţara noastră. Marius Budăi a discutat, ieri, în cadrul comisiei pe care o conduce, cu oficialii Fondului, printre subiectele de pe ordinea de zi regăsindu-se atât nivelul deficitului bugetar, cât şi structura creşterii economice. Budăi a menţionat "Au fost discuţii interesante. Ei ne-au prezentat îngrijorările lor. Ne-au şi felicitat pentru creşterea economică. Ne-au cerut date suplimentare pe care le-am pus la dispoziţie, cu cifre, cu nume, cu ramuri separate. Am folosit în prezentarea pentru Fondul Monetar Internaţional cifre publicate de Banca Naţională a României, de Institutul Naţional de Statistică, de Comisia Europeană şi nu în ultimul rând de Eurostat. Au fost mulţumiţi la sfârşitul discuţiei, zic eu, deoarece au văzut că multe din cele ridicate de colegii noştri din opoziţie nu s-au transferat şi nu s-au adeverit şi în cifre. Au spus, la sfârşitul discuţiei, că vom rediscuta la sfârşitul misiunii, după ce se vor întâlni cu toţi factorii şi cu toţi decidenţii din România".

Parlamentarul a menţionat că reprezentanţii delegaţiei FMI au fost interesaţi în ce măsură creşterea noas­tră economică este sustenabilă, precum şi dacă aceasta este bazată pe consum.

Printre altele, domnul Budăi ne-a spus că cifrele prezentate FMI sunt cele oficiale, din rapoartele BNR, INS, CE şi Eurostat, componentele inflaţiei cu care se confruntă ţara noastră fiind atât de ordin intern, cât şi extern.

Potrivit lui Marius-Constantin Budăi, delegaţiei FMI i-au fost prezentate trei iniţiative: banca de dezvoltare, legea achiziţiilor publice şi legea parteneriatului public-privat: "Le-am prezentat ceea ce vrem să modificăm prin Legea achiziţiilor publice. Să preluăm acel model german de Lege a achiziţiilor publice şi acel model de lege, vă spun acest lucru în premieră, astăzi am discutat de parteneriat public-privat pe modelul Slovaciei, să-l adaptăm la situaţia din România".

Parlamentarul a ţinut să menţioneze că "FMI nu a venit în ţara noas­tră ca să ne tragă de urechi", precizând: "Noi suntem membri cu drepturi depline ai FMI, iar acesta are obligaţia să vină şi să ne facă această evaluare în fiecare an".

Claudiu Năsui, membru al USR, a declarat că delegaţia FMI a atras atenţia asupra faptului că avem o creştere economică bazată în mare parte pe consum, că nu este sustenabilă şi că a venit odată cu explozia deficitelor bugetar şi structural.

Potrivit celor mai recente date ale INS, creşterea noastră economică în ultimul trimestru din 2017 a urcat cu 6,9% pe seria brută şi cu 7% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară de anul trecut. PIB-ul estimat pentru anul 2017 a fost de 856,351 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 7% faţă de anul 2016. Creşterea a fost generată, în principal, de cheltuiala pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la avansul PIB. Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din Produsul Intern Brut (PIB), în 2017.