Marius Mateescu: "Insolvenţa Hidroelectrica afectează indirect relaţiile bancare ale Transelectrica"

• "Pierderea financiară înregistrată a fost în principal rezultatul deprecierii monedei naţionale"

• "Valoarea totală a investiţiilor pe care «Transelectrica» trebuie să le realizeze pentru a putea prelua în SEN energia eoliană din zona Dobrogea, Moldova precum şi energia ce va fi produsă la unităţile 3 şi 4 ale CNE Cernavodă se ridică la aproximativ 500 milioane de euro"

(Interviu cu domnul Marius Ion Mateescu, directorul general al "Transelectrica")

Reporter: În primul semestru, Transelectrica şi-a redus profitul de aproa-pe opt ori faţă de perioada similară a anului trecut, deşi în primul trimestru a avut un profit de aproape 50%. Care au fost motivele scăderii atât de mari a profitului?

Marius Ion Mateescu: În primul trimestru al anului 2012, Transelectrica a înregistrat un profit brut de 57 milioane lei, iar la 30 iunie 2012 profitul brut a fost de 32 milioane lei. Ambele valori au fost mai mici decât rezultatele perioadelor similare ale anului 2011, în principal din cauza activităţii operaţionale, dar şi din cauza rezultatului financiar. Pe linie operaţională am fost afectaţi de scăderea cantităţii de energie electrică trans-portată, care a determinat în mod direct o reducere a veniturilor, dar am înregistrat şi o creştere a unor categorii de cheltuieli, şi anume: obligaţiile de plată din tariful de servicii de sistem funcţionale - componenta de cheltuială aferentă PRE (n.r Părţi Responsabile cu Echilibrarea) schimburi internaţionale, amortizarea, mentenanţa minoră, cheltuielile cu TELETRANS şi altele.

Reporter: În contul de profit şi pierderi, pe primul semestru, se remarcă o scădere dramatică a veniturilor financiare, rezultatul financiar fiind, de fapt, o pierdere de 37 milioane de lei. Care a fost cauza înregis-trării acestei pierderi? Cum a influenţat deprecierea monedei naţionale rezultatele financiare? Aţi încercat să faceţi operaţiuni de hedging pentru a vă apăra împotriva unor asemenea probleme?

Marius Ion Mateescu: Pierderea financiară înregistrată a fost în principal rezultatul deprecierii monedei naţionale în raport cu valutele în care avem contractate credite (Euro, USD şi yen), ca urmare a obligaţiei legale ca la fiecare sfârşit de lună să recalculăm datoriile în valută la cursul valutar al ultimei zile. Nu exis-tă mecanisme de hedging pentru aceste proceduri contabile.

Reporter: Cum previzionaţi că vor fi rezultatele Transelectrica în acest semestru?

Marius Ion Mateescu: După cum ştiţi, suntem companie listată la bursă, de aceea estimările şi previziunile le diseminăm conform regulilor pieţei de capital. O previziune pentru semestrul în care ne aflăm (II/2012) este, în fapt, o previziune la finele anului, pe care în condiţiile aplicării H.G.881/2012 nu ne-o asumăm.

Reporter: Care este valoarea totală a investiţiilor în acest an? Ce investiţii preconizaţi pentru al doilea semestru al acestui an?

Marius Ion Mateescu: Conform propunerii de Buget de Venituri şi Cheltuieli rectificat pe 2012, valoarea totală a investiţiilor CNTEE "Transelectrica" - SA pe acest an se va ridica la 544.944,00 mii lei (fără TVA) din care 121.577,00 mii lei (fără TVA) sunt investiţii finanţate din taxa de racordare la RET (n.r. Reţeaua Electrică de Transport). În programul de investiţii al Companiei pe 2012 sunt evidenţiate o serie de investiţii majore noi ce se află în stadii avansate ale procedurii de achiziţie publică printre care: LEA 400 kV de interconexiune Reşiţa (România) - Pancevo (Serbia), Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Săcălaz - Arad - Etapa I, Retehnologizare staţia 220/110 kV Barboşi, Retehnologizare staţia 400/110/20 kV Tulcea Vest, Retehnologizarea staţiei 220;110/20 kV Câmpia Turzii, Retehnologizarea staţiei 400/220/1 10/20 kV Bradu, Retehnologizarea Staţiei 400/110/20 kV Domneşti, Sistem integrat de securitate în staţii electrice, etapa IV, pentru unele dintre acestea estimându-se că vor fi semnate contracte de execuţie.

Reporter: Care este valoarea totală a investiţiilor pe care Transelectrica trebuie să le facă pentru a putea prelua în SEN energia eoliană? Cât de repede trebuie să realizeze compania aceste investiţii pentru a nu fi restricţionat accesul investitorilor la reţea? Sunt sau nu în întârziere?

Marius Ion Mateescu: Conform "Planului de perspectivă a RET pentru perioada 2012-2016 şi orientativ 2021" avizat de către Companie şi aflat în acest moment în discuţii în vederea aprobării la ANRE, valoarea totală a investiţiilor pe care CNTEE "Transelectrica" - SA trebuie să le realizeze pentru a putea prelua în SEN (n.r. Sistemul energetic naţional) energia eoliană din zona Dobrogea, Moldova precum şi energia ce va fi produsă la unităţile 3 şi 4 ale CNE Cernavodă se ridică la aproximativ 500 milioane de euro (fără TVA). Aceste investiţii sunt preconizate a fi realizate în următorii 10 ani şi, în momentul de faţă, nu sunt în întârziere.

Reporter: Cum comentaţi situaţia din Piaţa de Echilibrare, care are o cotă foarte mare din totalul consumului? Este adevărat că producătorii se comportă ca un cartel şi în mod deliberat nu comercializează energia disponibilă pe piaţa spot pentru a primi un preţ mai mare pe Piaţa de Echilibrare?

Marius Ion Mateescu: Piaţa de echilibrare (PE) a avut, de la înfiinţare şi până în prezent, o tendinţă de diminuare continuă a ponderii faţă de total consum intern. Astfel în 2005, când s-a înfiinţat, ponderea a fost de 7,24% din total consum intern brut şi a scăzut continuu până în 2012 când a avut o pondere de 5,12% din total consum intern brut. În 2011 şi 2012 ponderea PE a crescut la peste 8% din consumul intern brut (vezi graficul ataşat).

Această evoluţie demonstrează că, dacă pieţele anterioare (ca timp de tranzacţionare) funcţionează corect (în sensul că se tranzacţionează întreaga cantitate de energie necesară acoperirii consumului intern plus schimburile externe) atunci ponderea PE în total consum intern brut este rezonabilă.

Ponderea mare a PE apare, de regulă, în două situaţii specifice sistemului electroenergetic românesc şi anume atunci când se înregistrează o hidraulicitate ridicată, mult peste media multianuală, sau atunci când se înregistrează o hidraulicitate scăzută, mult sub media multianuală.

În situaţia cu hidraulicitate ridicată apar cantităţi mari de energie dis-ponibilă pe PE. De regulă producătorul hidro nu poate vinde energia pe PZU (n.r. Piaţa spot de energie) din cauza preţului (există constrângeri la nivelul producătorului privind preţul minim de ofertă) şi, în felul acesta, rămâne cu energie disponibilă pe PE unde preţul se formează automat, nu pe baza ofertei producătorului.

În situaţia de deficit (vezi 2011 şi 2012 când producătorul hidro a obţinut certificate de forţă majoră) apare un deficit de energie pe piaţă. Producătorii ceilalţi (termo) nu pot prelua această energie pe PZU deoarece este, de regulă, o energie de vârf , dis-ponibilităţile producătorilor termo de a prelua o energie de vârf fiind reduse.

Astfel se ajunge ca acest deficit să fie preluat, în cea mai mare măsură, de PE. Aşa se explică creşterea ponderii PE în 2011 şi 2012.

Nu este adevărat că producătorii se comportă ca un cartel. De altfel sunt situaţii când PZU are preţul mai mare decât preţul de deficit al PE. Producătorii termo evită să oferteze pe PZU producţia unor unităţi dispecerizabile în rezervă întrucât nu au garanţia că pot obţine un grafic de funcţionare fezabil din punct de vedere tehnic.

Pe de altă parte, producătorii termo sunt divizaţi, cu excepţia CO (n.r. Complexul Energetic Oltenia), în centrale mici, cu număr mic de UD (n.r. unitate dispecerizabilă) şi, din precauţie caută să menţină în rezervă o UD pentru compensarea eventualelor opriri accidentale ale unor UD proprii.

Reporter: Au existat influenţe negative ale insolvenţei Hidroelectrica asupra activităţii Transelectrica?

Marius Ion Mateescu: Cererea şi declararea ulterioară a Stării de insolvenţă a Hidroelectrica SA afectează indirect relaţiile bancare ale C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. (nivel împrumut, procent dobândă, condiţii garantare) şi implicit nivelul de tranzacţionare al acţiunilor pe bursă).

Nu se poate concluziona însă că insolvabilitatea Hidroelectrica SA afectează semnificativ comportamentul comercial al C.N.T.E.E. Transelectrica SA, aceasta din urmă având o situaţie financiară foarte bună, cu venituri realizate peste nivelul bugetat al perioadei.

Reporter: Brokerii consideră că evoluţia preţului la acţiunea TEL, după oferta publica secundară, este dezamăgitoare, însă se aşteaptă ca acesta să-şi revină. Cum comentaţi? Credeţi că, dacă oferta TEL s-ar fi făcut în actualele condiţii de piaţă, ar mai fi avut succes?

Marius Ion Mateescu: Oferta publică secundară, ca acţiune în sine, a reprezentat un succes pentru statul român, care a reuşit astfel să-şi atingă scopul. Se pare că am prins o fereastră potrivită în toata conjunctura internaţionala. În ceea ce priveşte evoluţia Companiei, considerăm că o piaţă de electricitate complet liberalizată şi o autoritate de reglementare independentă vor constitui un bun punct de plecare pentru o revenire, dar în acelaşi timp să nu uităm că şi relansarea consumului de electricitate este un factor important pentru noi.

Reporter: Care este stadiul desfăşurării procesului de numire a managementului privat?

Marius Ion Mateescu: La nivel C.N.T.E.E Transelectrica SA, a fost finalizat caietul de sarcini elaborat în vederea selecţiei expertului în resurse umane în aplicarea prevederilor OUG nr. 109/2011 şi cu respectarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006 actualizată, acesta fiind avizat în CTES în data de 03.05.2012 şi care a fost supus aprobării Consiliului de Administraţie în cursul lunii mai 2012, Consiliul de Administraţie dispunând amânarea discutării acestui material urmare preluării derulării procedurii de selecţie anterior menţionate de către MECMA.