MARTIE FINANCIAR Scamatorii cu bugetul, ROBOR şi Kovesi

Martie nu a fost numai debutul primăverii, ci şi luna în care au fost finalizate câteva obiective economice ce dădeau bătăi de cap mediului investiţional.

Astfel, după ce a trecut pe la Curtea Constituţională şi a fost din nou aprobat de Parlament, bugetul pentru anul în curs a fost promulgat de preşedintele Klaus Iohannis, după jumătatea lunii martie. Înainte de emiterea decretului de promulgare, Iohannis a criticat din nou puterea politică de la Bucureşti pentru modul în care guvernează. Preşedintele ţării i-a acuzat şi pe reprezentanţii coaliţiei majoritare PSD-ALDE că au trecut prin Parlament cererea sa de reexaminare a legii bugetului de stat, fără să modifice nimic din aspectele criticate.

De asemenea, la finalul lui martie, Guvernul a aprobat proiectul de modificare a OUG 114, care a creat atâtea emoţii şi dezamăgire în rândul investitorilor, mai ales în sectorul bancar. În noua sa formă, Ordonanţa prevede o taxă pe active de 0,4% pe an pentru o bancă ce are o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1% şi de 0,2% pe an pentru o instituţie de credit cu cota de piaţă sub 1%, băncile urmând să raporteze şi să plătească taxa semestrial.

Ordonanţa adoptată la trei luni de la OUG 114 stabileşte şi o nouă formulă care va fi luată în calcul la stabilirea dobânzilor aferente creditelor în lei, în locul ROBOR. Astfel, indicele ROBOR va fi înlocuit, în contractele de împrumut în moneda naţională cu dobânda variabilă, cu un indicator calculat pe baza tranzacţiilor interbancare.

Cel mai înalt nivel înregistrat de ROBOR la trei luni în martie a fost chiar în prima zi a lunii, respectiv 3,28%, conform cifrelor BNR, care arată că în 12 martie ROBOR la trei luni a avut cea mai scăzută cotaţie a lunii, respectiv 3,05%.

Înainte de aprobarea noii ordonanţe, agenţia de rating Standard & Poor's şi-a exprimat convingerea că Guvernul nostru va revizui prevederile cheie din Ordonanţa de Urgenţă 114 aprobată la finalul anului trecut, după ce va solicita comentarii din partea unor actori importanţi din piaţă.

S&P a făcut acest anunţ în cadrul comunicatului în care a precizat că a menţinut ratingul pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi moneda locală la BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă.

La începutul lunii martie, S&P a amâ­nat stabilirea perspectivei de rating, după ce ţara noastră a solicitat apel la decizia agenţiei privind perspectiva rating­ului. Atunci, a izbucnit un scandal în jurul perspectivei de rating S&P asupra ţării noastre, strategul economic al PSD, Cristian Socol, scriind pe blogul lui că Standard & Poor's urmează să anunţe scăderea perspectivei de rating a Româ­niei de la "stabilă" la "negativă".

Totodată, fostul premier Victor Ponta a scris, pe pagina sa de Facebook, că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, şi consilierul premierului Darius Vâlcov, au transmis o scrisoare către Standard&Poor's, dând asigurări că vor modifica în maximum două săptămâni controversata ordonanţă 114/2018.

În domeniul bancar, cele trei legi "împotriva cămătăriei" promovate de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir au fost declarate, în martie, neconstituţionale. Curtea Constituţională a Româ­niei (CCR) a admis cu unanimitate de voturi sesizările de neconstituţionalitate formulate de opoziţie asupra legilor care privesc plafonarea dobânzii, retractul litigios şi darea în plată în contractele de leasing.

Rezervele noastre valutare au scăzut uşor, în martie, la 32,03 miliarde de euro de la 32,49 miliarde de euro. BNR arată că, în cursul lunii trecute, au avut loc următoarele operaţiuni: intrări de 997 milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene etc., precum şi ieşiri de 1,458 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a altor obligaţii externe denominate în valută (436 milioane de euro) şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la peste 3,83 miliarde de euro.

Rezervele internaţionale ale ţării (valute plus aur) au fost de 35,86 miliarde de euro, faţă de 36,36 miliarde de euro la 28 februarie 2019.

• BET îşi continuă creşterea, dar în ritm mai lent decât în februarie

Pe piaţa de capital, indicii principali ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au înregistrat creşteri pe linie, în luna martie, deşi tendinţa ascendentă a decelerat faţă de februarie. Astfel, BET a urcat cu 4,82% în martie faţă de 10,42% în februarie, avansul din martie fiind imprimat, ca şi în luna anterioară, de Banca Transilvania (TLV) şi BRD - Groupe Societe Generale (BRD), reprezentantele sectorului bancar al pieţei noastre de capital în indicele MSCI Frontier Markets, a căror cotaţie a urcat cu 9,21% res­pectiv 9,24%, în condiţiile apariţiilor mai multor informaţii în spaţiul public privind îndulcirea prevederilor din Ordonanţa 114/2018.

Tot pe parcursul lunii trecute, companiile şi-au publicat convocatoarele prin care au chemat acţionarii să aprobe, printre altele, alocarea de dividende, conturându-se din nou tabloul unei burse cu randamente atrăgătoare pentru investitori, în unele cazuri şi prin intervenţia statului care stoarce din nou de bani companiile pe care le deţine.

• Kovesi - între parlamentarii europeni, care o susţin şi autorităţile române, care o denigrează

Fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a continuat să fie prinsă între susţinerea parlamentarilor europeni şi denigrarea oficialilor români, în parcursul său către scaunul de procuror şef la Parchetul European. La negocierile pentru desemnarea celui care va sta în fruntea Parchetului European, Kovesi a fost propunerea venită din partea Parlamentului UE.

În timp ce şi mass-media din Occident o vede pe Kovesi drept candidatul ideal pentru şefia Parchetului European, autorităţile de la Bucureşti şi-au continuat campania împotriva fostei şefe de la DNA.

Astfel, procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au dispus continuarea urmăririi penale faţă de Laura Codruţa Kovesi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat în modalitatea coordonării şi complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii.

La finalul lunii martie, Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile în dosarul aducerii în ţară a fostului director FNI Nicolae Popa, fiind acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) şi mărturie mincinoasă.

Laura Codruţa Kovesi a depus, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o contestaţie împotriva măsurii controlului judiciar.