Masacru în Charlottesville: umbra Războiului Civil american găseşte extrema dreaptă a secolului XXI

Oraşul american Charlottesville, din statul Virginia, a fost martorul unor proteste violente sâmbătă, 12 august, ca urmare a deciziei autorităţilor locale de a demonta statuia generalului confederat Robert E. Lee. O persoană a fost ucisă şi zeci au fost rănite, într-un atac cu maşina împotriva uneia dintre taberele de protestatari. Doi ofiţeri de poliţie au murit, de asemenea, într-un accident de elicopter, în timp ce monitorizau evenimentele.

Autorităţile federale au descris actul ca fiind unul de "terorism domestic".

Decizia de demontare a statuii a adus în oraş, pe de-o parte, grupuri de extremă dreaptă, neo-nazişti şi susţinători ai grupului Ku Klux Klan, iar de cealaltă parte demonstranţi împotriva acestora, grupuri de militanţi pentru drepturile omului şi protestatari de stânga.

Protestele au început de vineri seară, cu protestatarii de dreapta sau alt-dreapta (dreapta alternativă, populistă sau extremistă) coborând în oraş cu torţe tiki aprinse, imaginile fiind similare cu marşurile KKK din istoria sudului SUA. Torţele de tip tiki sunt polineziene.

Protestele au continuat a doua zi, atrăgând membri KKK, pro-nazişti şi alte grupări extremiste. Mulţi dintre protestatarii de dreapta au purtat pistoale şi puşti la vedere, folosindu-se de legislaţia laxă a statului Virginia în acest sens. Unul dintre organizatorii protestelor, Matthew Heimbach, lider al Partidului Muncitorilor Tradiţionali a purtat un tricou cu faţa lui Corneliu Zelea Condreanu şi simbolul Gărzii de Fier, citându-l, anterior protestelor, drept o inspiraţie.

Heimbach este identificat de mai multe surse din mass-media ca fiind unul dintre organizatorii cheie ai protestelor de extremă dreaptă din weekend. El a declarat că doreşte state naţionale exclusiv "albe" şi este autorul unui speech intitulat "Moarte Americii".

"Trebuie să asigurăm existenţa poporului nostru şi viitorul copiilor albi," a declarat organizatorul, în timpul protestelor.

Robert E. Lee a fost generalul care a semnat predarea sudiştilor în Războiul Civil american. Conflictul s-a derulat timp de patru ani (1861-1865), pe drepturile statelor în faţa guvernului federal şi pe tema desfiinţării sclaviei. Demontarea statuii sale a venit ca decizie a autorităţilor locale, în urma mai multor petiţii de eliminare a simbolurilor sudiste, văzute ca o susţinere indirectă a rasismului, în spaţiul public. Decizia a fost contestată la nivel statal şi încă se judecă, în ciuda deciziei luate de consiliul local din Charlottesville.

Simbolistica sudistă, cu elemente precum afişarea steagului confederat sau reanalizarea Războiului Civil în termeni care exclud sclavia, a devenit un subiect de dezbatere naţională, de-a lungul anilor, fapt ce a mobilizat opinia publică din ambele tabere. Protestele au început vineri şi au crescut în intensitate sâmbătă, într-un marş intitulat Unite the Right (Să unim dreapta). Protestul de sâmbătă a fost declarat ilegal de autorităţi.

Este de menţionat faptul că reacţia Casei Albe la evenimente a fost considerată foarte slabă, preşedintele Trump cerând oprirea violenţelor de orice fel. Mass-media a notat lipsa unui mesaj clar împotriva extremismului de dreapta.

Donald Trump a reluat ieri mesajul şi a declarat că vina este a ambelor părţi.

Preşedintele SUA a declarat: "Am condamnat neo-naziştii. Am condamnat multe grupuri diferite. Nu toţi acei oameni erau neo-nazişti, credeţi-mă. Nu toţi oamenii aceia credeau în supremaţia rasei albe".

Donald Trump a negat informaţiile conform cărora tatăl său ar fi fost membru al KKK, într-un interviu oferit New York Times. Mai multe surse din mass-media au raportat, în timpul campaniei sale electorale, că tatăl său ar fi fost arestat la o demonstraţie a organizaţiei. În context politic, Hillary Clinton a câştigat în 2016, Virginia, cu câteva sute de mii de voturi şi o mobilizare mult mai bună în faţa republicanilor, ca şi Barack Obama înaintea ei. Zonele democrate, de stânga, sunt însă cele afluente, urbane, o mare parte din stat fiind format din republicani sau conservatori.

Conflictul din Charlottesville a continuat şi online, nu doar în stradă. Unul dintre cele mai cunoscute site-uri de propagandă neo-nazistă, Daily Stormer a fost scos de pe internet de către firma care îl găzduia, conform The Verge. Măsura a fost luată în urma a numeroase plângeri din partea mai multor organizaţii non-guvernamentale. Site-ul raportase în tonuri pozitive uciderea tinerei care protesta în tabăra anti-discriminare.

Moartea lui Heather Heyes, ucisă de o maşină care a intrat în public, a generat şi reacţii pe reţelele sociale. Facebook a şters postarea aferentă articolului Daily Stormer şi a blocat distribuirea ei. Subiectul a inflamat dezbaterea cu privire la dreptul la liberă exprimare, asigurat de constituţia americană, dar şi asupra controlului internetului.