Măsuri de sprijin pentru comunităţile de români din afara graniţelor

Legislaţia privind sprijinirea românilor de pretutindeni va fi modernizată şi adaptată comunităţilor noi şi contextului european marcat de mobilitatea şi libera circulaţie la nivelul UE, potrivit actelor normative adoptate astăzi de Guvern, la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, conform unui comunicat oficial. Guvernul a modificat şi completat, printr-un proiect de lege, Legea nr. 299 / 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Se completează definiţia termenului "români de pretutindeni", prin introducerea obligaţiei de asumare a identităţii etnice şi culturale române şi faţă de autorităţile statelor de reşedinţă şi, respectiv, prin includerea persoanelor de alte naţionalităţi, care au emigrat din România, dar îşi asumă, prin autoidentificare, apartenenţa la spaţiul cultural şi identitar românesc. Este introdusă prevederea privind colaborarea cu organizaţiile şi asociaţiile românilor de pretutindeni, în vederea promovării imaginii României şi a românilor în rândul opiniei publice în statele de reşedinţă. Cadrul normativ este adaptat la atribuţiile MRP de a facilita reinserţia socială şi pe piaţa muncii a românilor care doresc să se reîntoarcă în ţară, conform viziunii din Programul de guvernare. Este prevăzută posibilitatea ca MRP să propună priorităţi tematice şi geografice în documentele de politici publice supuse adoptării în Guvern.

S-a reglementat domeniul de activitate al MRP, instituţia având posibilitatea de a dezvolta politici publice pentru: promovarea integrării cetăţenilor români în statele de reşedinţă; susţinerea organizaţiilor românilor de pretutindeni care contribuie la transferul de know-how şi care promovează cooperarea economică, schimburile comerciale, investiţiile sau turismul în România; promovarea bunelor practici pentru relaţionarea autorităţilor locale din România cu comunităţile proprii din diaspora sau pentru cooperarea transfrontalieră cu regiuni sau localităţi cu minorităţi româneşti; elaborarea de pachete de informaţii şi realizarea de campanii de diseminare pentru tematici de interes în rândul diasporei, precum oportunităţile de accesare a finanţării nerambursabile din fonduri europene, naţionale sau facilităţi fiscale pentru demararea de afaceri, investiţii, inclusiv în agricultură, formare profesională, educaţie în România; facilitarea implicării profesioniştilor din diaspora în administraţia centrală sau locală şi valorificării în ţară a experienţei profesioniştilor români din diaspora în domenii diverse, precum cercetare, investiţii, comerţ, educaţie, agricultură, sănătate, turism, IT, energie, infrastructură; oferirea de asistenţă şi consiliere pentru facilitarea integrării socio-profesionale în societatea românească a conaţionalilor care doresc să se întoarcă în România; realizarea de studii privind diaspora.

Din trei în trei ani, Congresul Românilor de Pretutindeni alege prin vot, din rândul delegaţilor, Consiliul Românilor de Pretutindeni. Organizarea şi funcţionarea Congresului Românilor de Pretutindeni, respectiv a Consiliului Românilor de Pretutindeni se va realiza cu respectarea prevederilor statutelor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare în vigoare.Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Consiliul Românilor de Pretutindeni oferă trimestrial informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, M.R.P., precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti. Cele două proiecte de lege vor fi transmise spre dezbatere şi adoptare Parlamentului. De asemenea, Guvernul a aprobat astăzi, prin Hotărâre, Strategia naţională pentru românii de pretutindeni 2017-2020, document ce răspunde noului context al mobilităţii cetăţenilor români, îndeosebi în spaţiul comunitar şi vine cu o abordare interinstituţională.

Priorităţile Strategiei sunt: limba română - educaţie şi comunicare; extinderea, profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română; promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti; consolidarea organizaţiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni; creşterea coeziunii mediului asociativ.

Strategia îşi propune şi obiective noi, referitoare la susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor de pretutindeni, la consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniu, propunând direcţii de acţiune şi măsuri previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti. Sunt propuse măsuri concrete privind:

apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor; susţinerea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, studiază sau muncesc; creşterea capacităţii de valorificare a potenţialului strategic al comunităţilor româneşti, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă; sprijinirea procesului de reîntoarcere şi reinserţie a celor care doresc să revină în România. Sunt stabilite responsabilităţile tuturor ministerelor şi autorităţilor implicate în implementarea Strategiei.

Pe lângă obiectivele concrete în sprijinul românilor de pretutindeni, Strategia îşi propune şi avansarea unor proiecte de modificare şi completare a cadrului normativ în domeniu, în scopul adaptării lui la realităţile curente şi nevoile actuale ale comunităţilor româneşti din afara graniţelor.Elaborarea Strategiei a fost coordonată în cadrul Grupului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni, organism creat în vederea coordonării colaborării dintre MRP şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi publice, având ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul românilor de pretutindeni.

În şedinţa din 25 mai, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86 / 2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Principalele elemente de noutate: clarificarea cerinţelor minime de iniţiere a procedurilor: 5.000 de români înregistraţi, o treime din 5.000 solicită înfiinţarea unui centru comunitar; criterii de evaluare a solicitării: distanţa mare faţă de misiuni diplomatice, oficii consulare ori institute culturale româneşti, care îngreunează accesul la o prezenţă instituţională românească; numărul de cetăţeni români din regiunea în care ar urma să funcţioneze centrul comunitar românesc; adaptarea, în corelare cu normele şi standardele internaţionale privind deschiderea unor centre culturale sau comunitare pe teritoriul unui alt stat prin negocierea unor acorduri bilaterale în acest sens, cu sprijinul MAE; prezentarea formularului care permite opţiunea membrilor comunităţii pentru deschiderea unui centru comunitar.

După înfiinţarea centrului comunitar românesc, calitatea de membru al acestuia se dobândeşte ca urmare a solicitării adresate conducerii centrului, cu condiţia înregistrării prealabile la misiunile diplomatice sau, după caz, la oficiile consulare ale României din statul respectiv. Centrele comunitare româneşti din străinătate îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu misiunile diplomatice şi, după caz, cu oficiile consulare din ţările respective. Centrele comunitare româneşti au drept scop: asigurarea coeziunii comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi artistic în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele comunitare româneşti pot avea rol de facilitare a cooperării sectoriale dintre România şi statele de reşedinţă, cu participarea membrilor comunităţii româneşti din statele respective. Centrele comunitare româneşti beneficiază de sprijin financiar sau material pentru: desfăşurarea acţiunilor, proiectelor şi programelor care subscriu scopului de înfiinţare; achiziţionarea şi distribuirea de manuale, cărţi de specialitate, cărţi de lectură sau alte publicaţii în limba română; desfăşurarea unor cursuri educaţionale în limba română; organizarea unor evenimente care au ca scop celebrarea principalelor evenimente naţionale sau religioase; organizarea unor ateliere cu caracter artistic, religios sau sportiv; organizarea unor evenimente de informare privind drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor români în statul-gazdă.