"Măsurile din noul program de guvernare - o povară pentru mediul privat"

Reporter: Este sustenabil noul program de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE?

Ovidiu Raeţchi: Legea salarizării unitare - pe tema căreia nu am văzut niciun studiu de impact bugetar şi despre care inclusiv ministrul de Finanţe din acea vreme, Viorel Ştefan, a refuzat să spună dacă este sustenabilă sau nu - poate genera mari probleme economice pentru România. Deja se discută în spaţiul public despre pericolul intrării în incapacitate de plată a salariilor şi pensiilor şi înţeleg că la Ministerul Finanţelor Publice sunt îngrijorări serioase pe această temă. În acest cadru, nu ştiu cum va reuşi PSD să îşi pună în aplicare toate promisiunile înscrise în programul de guvernare, fără ca stabilitatea financiară a României să fie periclitată, dar încep să cred că e puţin relevant ce au scris Darius Vâlcov şi Liviu Dragnea în noul program de guvernare. Deja sunt semnale că acesta nu va fi respectat, deşi au trecut circa două săptămâni de la învestirea guvernului. O să vă dau două exemple concrete şi relevante. În primul rând, programul de guvernare al PSD prevede că salariul minim brut va fi de 2.000 de lei în 2018. Liviu Dragnea spunea zilele trecute: "Nu există aşa ceva, nu va fi impus de guvern salariul minim de 2000 de lei". Sau celebrul impozit pe cifra de afaceri: acesta este menţionat în programul de guvernare, dar premierul Tudose tocmai a anunţat că nu va fi aplicat. Prin urmare, degeaba discutăm despre programul de guvernare al PSD, nu cred că cineva din partid îl ia în serios, după cum se vede nici măcar Liviu Dragnea sau Mihai Tudose.

Reporter: Cum vi se par măsurile propuse per ansamblu?

Ovidiu Raeţchi: O povară pentru mediul privat. Pentru a putea pune în aplicare cheltuielile pe care le implică pensile şi salariile promise de guvernul PSD, s-au gândit noi forme de plată a contribuţiilor angajaţilor şi angajatorilor la stat: după cum ştiti, o parte din aceste contribuţii se mută de la angajator la angajat, dar vor fi introduse şi noi impozite sau taxe precum taxa de solidaritate sau impozitul pe gospodărie- despre care nu ştim nici până acum în ce formă şi dacă va fi aplicat de la anul. Oricum, mă aştept la noi şi noi ţopăieli şi inovaţii fiscale ale PSD, care nu vor face altceva decât să descurajeze mediul de afaceri, să pericliteze economia României, să genereze şomaj şi să sperie investitorii. Nu trebuie ignorat faptul că aceste măsuri nu au fost validate de electorat, prin vot. Degeaba PSD şi Liviu Dragnea ne transmit că au legitimitatea votului, pentru că, în decembrie, PSD s-a prezentat cu un alt program de guvernare şi în baza acelui program a câştigat alegerile, La ora actuală vorbim despre nişte cârpeli bugetare care nu au niciun fel de acoperire şi mai mult, sunt irelevante: PSD deja dă înapoi. Să îţi contrazici propriul program de guvernare, la nici două săptămâni după ce l-ai votat, aceasta este o "performanţă" chiar şi pentru partidul condus de Liviu Dragnea.

Reporter: Este de bun augur cheltuirea întregului buget dedicat apărării pe anul 2017 pe aceste sisteme de rachete de apărare Patriot?

Ovidiu Raeţchi: Programul de modernizare a Armatei vizează numeroase elemente, nu doar sistemul de rachete. Sunt elemente navale, transportoare blindate, avioane. Dar sistemul de apărare aeriană este cel mai relevant în noul context militar. Acolo este cea mai mare vulnerabilitate, cea mai mare prioritate. Sistemul Patriot este unul dintre cele mai apreciate sisteme antiaeriene din lume, iar performanţele sale sunt recunoscute. Are o istorie de peste 40 de ani şi a fost modernizat în repetate rânduri. În ceea ce priveşte costurile, ca să vă dau un exemplu din zonă, se estimează că polonezii vor investi circa 8 miliarde de euro pentru achiziţionarea sistemului Patriot şi chiar zilele trecute SUA au desfăşurat temporar sisteme antiaeriane şi antibalistice de tip Patriot în Lituania, în cadrul unui exerciţiu al NATO. Prin urmare, luăm în considerare achiziţionarea acestui sistem din considerente care ţin de performanţe dovedite, costuri, dar, după cum vedeţi, inclusiv din raţiuni strategice. Putem să continuăm să facem economii în acest domeniu, să riscăm inclusiv pierderi de vieţi omeneşti sau putem acorda Armatei investiţiile şi respectul pe care le merită. Cred că prin decizia de a achiziţiona un sistem de acest tip, apărarea naţională va fi întărită, iar flancul Estic al Alianţei va fi consolidat. În plus, dacă se va lua decizia ca acest sistem să fie achiziţionat, acest lucru nu se va petrece peste noapte, vorbim despre investiţii care se vor desfăşura pe parcursul a mai multor ani.

Reporter: Planul de înzestrare a Armatei Române pentru perioada 2017-2020 ce achiziţii ar trebui să mai prevadă?

Ovidiu Raeţchi: Aş vrea să punctez că deja guvernul Tudose are o restanţă importantă în domeniul apărării: la şedinţa de acum câteva săptămâni, planul de înzestrare a armatei pentru 2017-2020 a fost retras de pe ordinea de zi a CSAT pentru că în elaborarea acestuia a fost "neglijat" acordul politic de alocare a 2% din PIB pentru Apărare, pe parcursul a cel puţin un deceniu, aşa cum ne-am înţeles cu partenerii NATO. Prin urmare, acest lucru trebuie reglat de urgenţă: nu ne permitem să ne facem de râs în faţa partenerilor străini, înzestrarea Armatei nu poate fi teren de joacă. De 27 de ani, Armata este neglijată în permanenţă şi nu ne permitem să facem din nou economii în acest domeniu având în vedere contextul regional, dar şi angajamentele internaţionale pe care ni le-am asumat. Prin urmare, vorbim despre un plan de înzestrare care trebuie gândit pe parcursul a 10 ani. Dincolo de sistemul de apărare antiaeriană, armata română are în plan achiziţia de corvete, de transportoare 8x8, de maşini 4x4 blindate, dar şi o nouă escadrilă de avioane F-16. Sunt lucruri deja aprobate de Parlament. În unanimitate.

Reporter: Care sunt măsurile economice, în viziunea dvs, care ar stimula economia şi ar asigura o creştere a bugetului, inclusiv cel dedicat apărării naţionale?

Ovidiu Raeţchi: PNL a propus şi susţine în continuare o serie de măsuri liberale care, pe termen mediu şi lung, ar asigura o creştere economică: generalizarea cotei unice de 16% pentru contribuţiile sociale, dar şi pentru TVA, reducerea cu 50% a numărului de taxe şi impozite, acordarea de facilităţi pentru angajatori, dar şi implementarea standardelor de cost în administraţie. La fel de importante sunt transparenţa bugetară şi simplificarea fiscală, controlul post-privatizare, o lege a salarizării unitare sustenabilă, dar şi reformarea relaţiei contribuabil-stat.

Reporter: Vă mulţumesc!