MEDIUL DE AFACERI PROPUNE Nouă priorităţi pentru însănătoşirea economică a României

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), care strânge la un loc 23 de organizaţii ce reprezintă interesele comune ale mediului privat de afaceri din ţara noastră, solicită partidelor politice să devină parteneri reali ai investitorilor şi să implementeze nouă priorităţi pentru relansarea economică post-pandemie.

Conform reprezentanţilor CDR, aceste piorităţi sunt: transparenţă şi simplificare; stabilitate, digitalizare şi consolidare fiscală; investiţii public-private; infrastructură de transport; reforma administraţiei centrale şi locale; pachete de susţinere economică acordate de Guvern; capacitate crescută şi profesionalizată de implementare a proiectelor derulate prin fondurile europene; reformarea pieţei muncii şi reformarea educaţiei.

"Niciodată în istoria sa post-decembristă România nu a mai traversat o situaţie atât de dificilă. Au mai fost crize în trecut, dar cu conotaţie economică. De această dată România are afectate sistemele vitale - economia, sănătatea şi educaţia. Este nevoie ca toată lumea să pună umărul la redresare, cu bună-credinţă, pe cele nouă priorităţi privind restartarea economiei propuse de mediul de business. Sperăm că cele nouă priorităţi vor fi în planurile de guvernare ale partidelor politice care vor intra în Parlament, după alegerile din 6 decembrie", a spus, ieri, Dragoş Petrescu, coordonator al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, cu prilejul conferinţei de presă în care au fost prezentate priorităţile respective.

Domnia sa a precizat că mediul de afaceri are nevoie de eliminarea interacţiunii fizice între contribuabili şi administraţia publică şi că pentru acest lucru este nevoie de simplificarea şi digitalizarea tuturor procedurilor.

Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate fiscală şi reprezentanţii lui consideră că pentru restabilirea echilibrului bugetar soluţia nu este introducerea de noi impozite şi taxe, ci creşterea colectării, a afirmat Ramona Jurubiţă, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

"Primul mesaj principal este legat de cota unică şi trebuie să recunoaştem că în această perioadă companiile duc o luptă permanentă pentru a rămâne competitive, pentru a ramâne în piaţă şi a-şi deservi clienţii cât mai bine. Sunt companii şi sectoare de activitate care au avut de câştigat în această pandemie, dar sunt foarte multe companii care sunt practic aproape de moarte clinică. Cota unică reprezintă unul din pilonii de bază ai sistemului de impozitare, un sistem uşor de înţeles şi de aplicat. Mesajul nostru este că toţi privim cu teamă către perspectiva anului 2021 ca acest pilon al cotei unice să nu dispară din peisajul fiscal", a precizat Ramona Jurubiţă.

Preşedintele FIC s-a referit şi la modernizarea şi digitalizarea ANAF, proces despre care mediul de afaceri consideră că ar trebui reluat pe proiectul finanţat iniţial de Banca Mondială.

"S-au făcut progrese privind mica digitalizare, dar mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit şi important este să nu uităm marea digitalizare. Avem câteva puncte sădite - spaţiul privat virtual şi restul comunicării prin intermediul lui, dar trebuie să nu uităm că bazele de date nu sunt corecte toate, informaţiile nu sunt actualizate în timp real şi nici nu sunt interconectate, nici vertical şi nici orizontal. (...) Ne dorim un ANAF care să fie îndreptat înspre soluţionare şi îndrumare şi mai puţin înspre control şi vânarea greşelilor", a menţionat Ramona Jurubiţă.

Domnia sa a vorbit şi despre necesitatea investiţiilor realizate în parteneriat public-privat şi a arătat că legislaţia privind acest domeniu nu funcţionează, deoarece trebuie modificată în sensul armonizării acestui tip de investiţii în sectoare cheie, cum ar fi sănătatea, educaţia şi infrastructura.

• Creşterea capacităţii de implementare a fondurilor europene, un obiectiv pentru perioada 2021-2027

În privinţa reformei administraţiei centrale şi locale, mediul de afaceri susţine digitalizarea şi modernizarea activităţii în toate instituţiile statului, a precizat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"Instituţiile statului trebuie să servească interesul public. Nu e posibil să avem administraţii în ţară care folosesc 70-80% din buget doar pentru salarii. Există câteva administraţii care încearcă să pună performanţa şi profesionalizarea pe primul loc şi aceste lucruri trebuie să devină deziderate pentru administraţia publică. Trebuie moderrnizate organigramele prin introducerea unor funcţii necesare pentru relaţiile cu mediul de afaceri. De asemenea, trebuie stabiliţi indicatori de performanţă pentru toţi cei care lucrează în administraţia publică şi trebuie depolitizate instituţiile publice", a spus Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR s-a referit şi la fondurile europene alocate României prin mecanismul de rezilienţă şi redresare şi prin viitorul cadru bugetar multianual 2021-2027, fonduri pentru care, în opinia mediului de afaceri, este neveoie de o creştere a capacităţii de implementare şi de un parteneriat public-privat în privinţa alocării acestora.

"Alocarea trebuie făcută pentru capitalul companiilor, pentru forţa de muncă şi pentru cele cinci priorităţi europene. Absorbţia celor 80 miliarde euro va însemna un efort consistent pentru care România nu este pregatită în acest moment. De aceea apare necesitatea implicării partenerilor privaţi. Investiţiile vor însemna o creştere procentuală cu 4% din PIB în fiecare an. De aceea, avem nevoie de o structură publică dedicată pentru implementarea şi monitorizarea acestor fonduri", a arătat Florin Jianu.

Domnia sa a mai spus că pentru implementarea proiectelor în infrastructură este nevoie de eficientizarea achiziţiilor publice, eficientizarea exproprierilor, creşterea capacităţii instituţionale şi profesionalizarea corpului de experţi din cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Ministerului Transporturilor.

• Telemunca, o soluţie şi pentru perioada post-pandemie

Pandemia a pus în paranteze ideea de criză a forţei de muncă, din cauza crizei medicale şi crizei economice, şi pare că această idee a crizei privind forţa de muncă nu mai este atât de acută, a spus Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK).

"Criza medicală va trece, pandemia va trece şi va trebui să vedem priorităţile de pe piaţa forţei de muncă şi din educaţie, pentru că trebuie să ne asigurăm că vom păstra intractă această forţă de muncă. Măsurile implementate de Guvern, de tipul kurzarbeit şi telemunca trebuie prelungite, adaptate, îmbunătăţite pentru ca forţa de muncă să rămână în legătură cu angajatorii şi astfel vom evita să se întâmple migrarea masivă a acesteia în străinătate. (...) Sunt foarte multe lucruri de făcut. Vorbim în continuare despre telemuncă, dar cerem în continuare condica de prezenţă şi pontaje, ceea ce nu este în regulă. Trebuie să mergem mai puţin pe ideea de a dovedi în fiecare minut ce facem şi să ne bazăm mai mult pe încredere. Va trebui să eliminăm inechităţile de pe piaţa forţei de muncă: munca la negru sau la gri, munca la stat sau la privat, aceeaşi muncă plătită diferit în funcţie de contractul care stă la baza prestaţiei de servicii. De asemenea, va trebui să lucrăm la calitatea vieţii în România, capitol la care suntem depăşiţi de toate ţările europene. Daca nu avem grija de calitatea vieţii, va fi greu să reducem decalajele privind forţa de muncă. Totodată va trebui să găsim soluţii de employer branding", a afirmat Dragoş Anastasiu.

În privinţa forţei de muncă şi a telemuncii, Ionuţ Simion, preşedintele Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham) a arătat că, potrivit unui studiu recent realizat în mediul de afaceri, 76% dintre respondenţi consideră că prin telemuncă a crescut productivitatea muncii.

"78% din directorii generali ai companiilor, la nivel global consideră ca telemunca va rămâne şi după pandemie. Telemunca nu este o soluţie universală. Ea are şi o serie de efecte negative ascunse, care necesită corecţii şi adaptări, dar va ramane ca manifestare a activităţii lucrative", a spus Ionuţ Simion.

Referitor la telemuncă, Francois Coste, preşedintele CCIFER (Camera de Comerţ şi Industrie Franceză în România) a arătat: "Cred că telemunca va continua după pandemie, pentru că este un lucru bun pentru desfăşurarea activităţii, pentru mediu, pentru decongestionarea traficului, pentru productivitatea muncii".

• Stimularea consumului - o necesitate pentru dezvoltarea economiei

Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK, a mai menţionat printre priorităţi şi necesitatea sincronizării educaţiei cu nevoile mediului de afaceri, precum şi digitalizarea sistemului de educaţie.

"Am reformat tot ce se putea reforma, cel puţin pe hârtie, dar nu s-a întâmplat de fapt mare lucru, pentru că reforma trebuie să vină de jos în sus şi pentru asta trebuie lucrat la mentalităţi. Reforma educaţiei nu trebuie să vină de la minister, ci de la dascăli. Noi susţinem schimbarea de mindset (n.r. - mod de gândire) şi vrem să ajutăm din acest punct de vedere cu diferite programe sau proiecte", a mai spus preşedintele AHK.

El a mai arătat că 40% dintre copii nu au făcut şcoală online în timpul pandemiei, conform unui studiu realizat de World Vision România, şi că

"suntem una dintre puţinele ţări europene care au închis sistemul de educaţie cu prezenţă fizică în clase, deşi suntem prost pregătiţi pentru sistemul online".

În privinţa sistemului de educaţie şi a competenţelor digitale situaţia este dramatică în realitate, conform preşedintelui Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru.

"Avem probleme cu educaţia, cu competenţele digitale, cu politicul, pentru că digitalizarea este o asumare de risc politic. Şcolile nu sunt conectate, copiii nu au tablete, iar examenul de competenţe digitale la bacalaureat este luat doar dacă deschizi uşa la sala de examinare. Politicul trebuie să nu mai bage sub preş problemele, aşa cum le-a băgat timp de 30 de ani", a spus Florin Pogonaru.

Acesta s-a referit şi la situaţia actuală a mediului de afaceri şi consideră că principala problemă este scăderea consumului.

"Economia şi business-ul au nevoie de cerere, adică de consum ca să funcţioneze. În acest moment suntem într-o stare de frică şi de prudenţă. Prudenţa excesivă este la fel de păguboasă ca asumarea de riscuri excesive. Frica s-a transmis şi la clasa mijlocie, care a devenit mai prudentă şi consumă mai puţin decât în Europa. În acest moment în ţara noastră, lumea nu mai consumă şi riscăm să blocăm economia. (...) Ştim că normalitatea se apropie, că vine peste noi, iar singura întrebare este când va veni: la începutul anului viitor sau după primul trimestru. Haideţi să nu ne ia pe nepregătite, să investim şi să generăm cerere în economie", a arătat preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.

Obiectivul prioritar al Guvernului şi al mediului de afaceri ar trebui să fie în continuare menţinerea locurilor de muncă a menţionat Dragoş Roşca, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL).

"În ciuda faptului că românii au fost afectaţi de criză, nivelul şomajului nu a crescut într-atât la finalde mult încât să puna probleme sociale deosebite. Guvernul, în parteneriat cu patronatele şi sindicatele, a găsit formulele prin care a reuşit să nu crească nivelul şomajului şi prin care a susţinut salariile angajaţilor în companiile afectate de pandemie. (...) O persoană care intră în procedura de şomaj duce la probleme sociale, probleme de încredere, psihice, economice. Trebuie evitat acest efect distructiv al pandemiei, cu eforturi din partea tuturor: agenţi economici, sindicate şi stat", a spus Dragoş Roşca.

În ciuda sprijinului guvernamental, conform informaţiilor prezentate de Dragoş Petrescu, coordonatorul CDR, domeniul HoReCa a fost afectat de pandemie, forţa de muncă reducându-se cu aproape jumătate faţă de sfârşitul anului trecut.

"Din 180.000 de angajati câţi erau la finalul lui 2019 în HoReCa, 72.000 de persoane nu mai activează astăzi în acest domeniu şi au migrat spre şomaj sau spre alte sectoare de activitate. Este o pierdere greu de acoperit în perioada următoare", a arătat Dragoş Petrescu.

În privinţa migraţiei forţei de muncă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR a arătat că statisticile nu sunt îngrijorătoare, dar că au fost înregistrate scăderi în domeniul industriei. Conform datelor prezentate de domnul Jianu, dacă la finalul anului 2019, IMM-urile înregistrau un spor pozitiv de 1,16 salariaţi, în 2020, sporul este negativ de -0,11 angajaţi. Variaţia medie pozitivă de personal este în construcţii, iar cea mai scăzută, de -0,55, în industrie, a mai spus preşedintele CNIPMMR.