Megacompetiţiile, motor pentru economiile ţărilor organizatoare

Marile competiţii sportive au devenit adevărate motoare economice pentru ţările organizatoare. Cheltuielile sunt foarte mari, dar pe termen lung baneficiile găzduirii unei ediţii a Jocurilor Olimpice sau a unui turneu final de Campionat Mondial sunt evidente. Anul acesta în Europa au avut loc două super - evenimente sportive, Jocurile Olimpice (Londra - Marea Britanie) şi Campionatul European de Fotbal (Polonia - Ucraina). Evident de mai mare amploare, dar şi de impact, a fost Olimpiada. Pentru organizarea ultimei ediţii a JO s-au cheltuit peste 10 miliarde de lire sterline, aici intrând şi toate cheltuielile legate de infrastructură. Cu o lună înainte de startul jocurilor se estima că toate cheltuielile de consum vor creşte cu 750 de milioane de lire sterline în perioa-da Jocurilor Olimpice, un nivel record. În respectivul raport se mai preciza că Olimpiada va genera 5,1 miliarde de lire sterline pentru economia britanică până în anul 2015.

Economia Marii Britanii a înregis-trat creştere în trimestrul al treilea, susţinută de efectul organizării Jocurilor Olimpice, după trei trimestre consecutive de contracţie, afirmă analişti din City, centrul financiar al Londrei. Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială, o organizaţie respectată în Marea Britanie, estimează un avans economic de 0,8% în trimestrul al treilea, informează cotidianul The Guardian.Economiştii avertizează, însă, că revenirea va fi de scurtă durată, avansul PIB din trimestrul al treilea fiind "umflat" de factori temporari, precum cheltuielile legate de organizarea Jocurilor Olimpice şi recupererea de după pauza cauzată în sistemul bancar în iunie ca urmare a Jubileului. În pofida revenirii pe creştere, economia ar putea avea o evoluţie slabă în următorii ani, afirmă Michael Saunders, analist la Citi: "Suntem sub nivelul maxim atins în trecut şi nu cred că vom reveni cel puţin cinci ani". Nivelul de trai, măsurat în func-ţie de PIB real pe locuitor, nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, a avertizat el. În pofida revenirii economice din a doua jumătate a anului, evoluţia rămâne sub aşteptările de la începutul anului, când se estima un avans al PIB de 0,8%. FMI prognozează, în prezent, o contracţie de 0,4% pentru Marea Britanie în acest an.

În ceea ce priveşte Campionatul European, pentru Polonia a fost bine, pentru Ucraina mai puţin bine, deoarece ultima ţară nu a reuşit să profite mai deloc de pe urma turis-mului. În ciuda crizei, în continuare sunt foarte multe ţări dornice să organizeze o mare competiţie. De asemenea se poate observa că interesul s-a mutat uşor spre est, la care se adaugă Brazilia, ţară care va găzdui în următorii ani cele mai mari competiţii ale lumii, Campionatul Mondial de Fotbal (2014) şi Jocurile Olimpice de Vară (2016). De asemenea, Rusia va avea în "ogradă" două evenimente importante, olimpiada de iarnă din 2014 şi mondialele din 2018. Şi Qatarul vrea să devină un punct fierbinte pe harta sportului mondial, având acontată o ediţie a CM de fotbal şi candidând pentru JO din 2020.

Cum visele nu costă nimic şi nici nu presupun infrastructură, Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat în mai multe rânduri că Bucureştiul şi-ar putea depune candidatura pentru Jocurile Olimpice de Vară din 2020, iar George Scripcaru, edilul Braşovului, a afirmat că se gândeşte la o candidatură a oraşului condus de el pentru Olimpiada de iarnă din 2022. Criteriile de acordare a unei candidaturi sunt foarte stricte, iar distanţa, în ceea ce priveşte organizarea, de la o finală de Europa League la o ediţie a Olimpiadei este ca de la Pământ la Lună.