MF: Plus de activitate în industrie, scăderi în sectorul HoReCa, deficit comercial în creştere

Economia naţională a fost caracterizată în primul semestru al anului 2024 de o creştere moderată în sectorul alimentar şi industrial, o scădere a activităţii în sectorul HoReCa şi un deficit comercial în creştere, se arată în Raportul Semestrial întocmit de Ministerul Finanţelor. Documentul citat arată că, în acelaşi timp, inflaţia a scăzut semnificativ datorită măsurilor guvernamentale, sectorul de retail a înregistrat o creştere robustă, investiţiile în agricultură şi silvicultură au avut o evoluţie pozitivă, iar utilizarea fondurilor europene a continuat, deşi într-un ritm mai lent comparativ cu anii anteriori.

Din datele din raport reţinem că industria alimentară din ţara noastră a înregistrat o creştere semnificativă de 7,4% în primele şase luni ale anului 2024, evoluţie susţinută şi de majorarea cu 15% a producţiei din industria chimică între 1 ianuarie şi 30 iunie. Creşterea producţiei chimice a avut un impact pozitiv asupra altor ramuri industriale, consolidând astfel performanţa sectorului alimentar.

Pe piaţa internă, vânzările de produse alimentare au crescut cu 4%, ceea ce reflectă o creştere moderată, comparativ cu restul activităţilor comerciale din România. Cu toate acestea, această creştere a fost mai lentă faţă de restul sectoarelor economice, indicând o evoluţie ceva mai temperată a cererii interne în sectorul alimentar.

Un alt aspect semnificativ al economiei din primul semestru este scăderea cu 1,6% a activităţii hotelurilor şi restaurantelor (HoReCa), un regres care a contribuit la reducerea cu 1,5% a volumului total al cifrei de afaceri din serviciile prestate către populaţie. Acest declin poate fi asociat atât cu factori economici interni, cât şi externi, precum reducerea numărului de turişti sau schimbările în comportamentul de consum post-pandemic.

Unul dintre aspectele pozitive ale economiei în primul semestru al anului 2024 a fost trendul descendent al preţurilor de consum pe întregul lanţ de producţie şi distribuţie, inflaţia înregistrând o rată medie de 6,2%, cu 6,6 puncte procentuale mai puţin decât în prima jumătate a anului 2023. Acest proces dezinflaţionist a fost determinat de măsurile guvernamentale de plafonare a adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază şi a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Scăderea inflaţiei a fost resimţită în mod deosebit la nivelul preţurilor alimentare, care au decelerat până la o rată de creştere de 2,9%.

Un sector economic care a cunoscut o creştere a activităţii în primul semestru al anului curent este comerţul cu amănuntul, exclusiv cel cu autovehicule şi motociclete. Potrivit datelor din raportul citat, acest sector economic a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 8% în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În special, vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 3,5%, contribuind astfel la această creştere robustă a sectorului de retail.

• Reducere de 22% a exporturilor de produse agroalimentare

Documentul citat precizează că exporturile de produse agroalimentare către pieţele din afara Uniunii Europene au scăzut semnificativ, cu peste 22%, ceea ce a dus la o încetinire a dinamicii generale a exporturilor totale pe aceste pieţe. Datele din raport arată că, în perioada ianuarie-iunie 2024, exporturile totale au înregistrat o scădere de 2%, comparativ cu o creştere de 5,4% în aceeaşi perioadă a anului 2023. Această scădere a exporturilor a contribuit la o adâncire a deficitului comercial la alimente şi animale vii, care a atins suma de 2,4 miliarde euro, depăşind cu 540,7 milioane euro nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. Este important de menţionat că acest deficit comercial a fost generat în întregime de schimburile intra-comunitare.

Funcţionarii Ministerului Finanţelor menţionează că în prima jumătate a anului 2024, cheltuielile cu subvenţiile au totalizat 9,06 miliarde lei (0,5% din PIB), fiind cu 1,3% mai mari decât în perioada similară a anului precedent. Gradul de realizare al acestor cheltuieli a fost de 94,8%, cea mai mare parte a fondurilor fiind alocate sectorului agricol, transporturilor, şi pentru compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici. De asemenea, cheltuielile pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 24,48 miliarde lei (1,4% din PIB), cu 2% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, reflectând o încetinire în utilizarea fondurilor din cadrul financiar 2014-2020.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu subvenţii, se observă o majorare cu 5,6% a investiţiilor nete făcute pentru pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie şi pomi, precum şi pentru împăduriri, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Menţionăm că ţara noastră are alocat un plafon total de 19,19 miliarde euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC) în perioada 2021-2027, din care 5,20 miliarde euro sunt destinate dezvoltării rurale şi pescuitului. Execuţia bugetară cu privire la acest capitol, până la 30 iunie 2024, a fost relativ modestă, cu plăţi directe de 1,7 miliarde euro, dar fără rambursări semnificative.

În ceea ce priveşte exerciţiul financiar anterior (2014-2020), autorităţile centrale încă efectuează plăţi, cu o execuţie bugetară de 500 milioane euro în 2024 şi un total de 9,57 miliarde euro pentru fondurile destinate dezvoltării rurale şi pescuitului. Arătăm că ţara noastră a utilizat aproape complet alocările din Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA), cu o execuţie de 14,19 miliarde euro în perioada 2014-2024.