MFP se aşteaptă ca deficitul bugetar să intre pe o traiectorie descendentă din 2019

Deficitul bugetar are şanse să revină pe o traiectorie descendentă începând din 2019, urmând ca în 2021 să coboare la 1,45% din PIB, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică, realizat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), document ce însoţeşte proiectul de buget pe anul viitor.

"Se aşteaptă ca soldul bugetar raportat la PIB să revină pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2019 pentru ca în anul 2021 să ajungă la 1,45% din PIB. Planificarea bugetară pe anul 2018 şi estimările pe perioada 2019-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2018 la 2,96% din PIB, aproape de valoarea limită permisă de reglementările europene (3% din PIB), urmând ca ajustarea acestuia să înceapă din anul 2019. Pe orizontul 2018-2021, politica de deficit bugetar continuă să susţină în mod direct creşterea economică, în marja permisă de Pactul de Stabilitate şi Creştere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB", precizează autorii raportului, potrivit Agerpres.

Astfel, după ce va atinge niveluri de 2,96% din PIB în 2017 şi 2018, deficitul ESA este de aşteptat să scadă la 2,38% din PIB în 2019, în 2020 la 1,82% din PIB şi în 2021 la 1,45% din PIB. Pe cash, soldul negativ se reduce la 2,58% din PIB în 2019, de la 2,97% din PIB anul viitor şi 2,96% din PIB în acest an, la 1,89% din PIB în 2020 şi la 1,23% din PIB în 2021.

Pentru limitarea cheltuielilor în vederea respectării ţintei de deficit de sub 3% din PIB, autorităţile propun mai multe măsuri, unele aplicate şi în anii anteriori. Astfel, ordonatorii de credite pot aproba ocuparea a maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Anul viitor va continua aplicarea regulii potrivit căreia munca suplimentară se va compensa numai cu timp liber corespunzător. De asemenea, nu se vor acorda tichete cadou, premii şi indemnizaţii de hrană şi de vacanţă şi nici ajutoare şi plăţi compensatorii la pensionare.

Anumite categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, vor fi menţinute la nivelul lunii decembrie 2017. Se are în vedere majorarea, după caz, a cuantumului brut stabilit pentru luna decembrie 2017, astfel încât începând cu 1 ianuarie 2018 să se menţină nivelul net în plată în luna decembrie 2017 a unor indemnizaţii acordate pentru anumite categorii de beneficiari (indemnizaţiile persoanelor persecutate din motive politice sau etnice, indemnizaţii academicieni şi urmaşii acestora etc).

În anul 2018, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei cu 10% şi nu vor achiziţiona autoturisme şi mobilier, cu anumite excepţii.

Pe termen mediu, în vederea îndeplinirii obiectivului de dezvoltare a pieţei titlurilor de stat, finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale se va realiza în principal din surse interne şi, în completare, din surse externe, prin emisiuni de titluri de stat.

Ministerul Finanţelor Publice are în vedere continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie, urmărind extinderea canalelor de distribuţie ale acestora şi prin intermediul unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului. Astfel, se are în vedere introducerea Programului Tezaur, prin intermediul căruia populaţia va putea subscrie titluri de stat prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la începutul acestei săptămâni, o decizie care stabileşte că România nu a reuşit să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă.

Conform prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, soldul structural al ţării noastre urmează să se deterioreze cu 1,1% din PIB în 2017. Această evoluţie este contrară recomandării Consiliului UE din iulie 2017, ce vizează îmbunătăţirea soldului cu 0,5% din PIB.

Riscul este ca această deteriorare să genereze un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017, peste plafonul UE, ceea ce va necesita includerea României în procedura de deficit excesiv, conform reglementărilor Pactului de Creştere şi Stabilitate.

Consiliul a stabilit un termen limită - 15 aprilie 2018 - pentru ca România să prezinte un raport privind acţiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, în România, deficitul public urmează să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze şi mai mult până la 3,9% din PIB şi să ajungă la 4,1% în 2019.

Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, a subliniat recent, la Bruxelles, că ţara noastră se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăşi pragul de deficit bugetar de 3% din PIB şi îşi propune să reducă deficitul structural, în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în programul de guvernare.