MIGHTY MOUSE: Ministrul Justiţiei s-a făcut împărat peste procurori

Guvernul a adoptat, ieri, o ordonanţă de urgenţă prin care modifică legile justiţiei aprobate în acest an şi care au fost declarate conforme cu actul fundamental al ţării, de către Curtea Constituţională. Motivul invocat de premierul Viorica Dăncilă şi de ministrul Justiţiei Tudorel Toader pentru adoptarea acestei OUG este corelarea modificărilor efectuate de Parlament la legile 303/2004, 304/2004 şi 317/2004 cu recomandările Comisiei de la Veneţia în opinia preliminară emisă în luna iulie 2018.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul Viorica Dăncilă a declarat: "Această soluţie a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului justiţiei Tudorel Toader cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, precum şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans. Cele trei legi ale justiţiei au fost modificate de Parlament, iar aceste modificări au fost validate de Curtea Constituţională şi asigură o mai bună funcţionare a sistemului de justiţie în interesul cetăţenilor. Ceea ce adoptăm astăzi este o armonizare a prevederilor legilor, astfel încât să răspundă cât mai bine situaţiilor întâlnite în practică pentru buna desfăşurare a actului de justiţie. Justiţia din România trebuie să fie garanţia respectării şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale românilor, iar abuzurile şi imixtiunile în înfăptuirea actului de justiţie nu sunt şi nu vor fi tolerate".

Referitor la afirmaţiile făcute de Viorica Dăncilă cu privire la discuţia pe care ar fi avut-o cu membrii Comisiei de la Veneţia, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a menţionat imediat după încheierea şedinţei de guvern că textul actualei ordonanţe de urgenţă a fost prezentat doar prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene Frans Timmermans, şi că nu a avut loc nicio negociere cu membrii Comisiei de la Veneţia.

Un alt motiv al grabei cabinetului Dăncilă îl constituie şi şedinţa de plen a Comisiei de la Veneţia, care va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni, în 19 şi 20 octombrie, şi în care se va aproba raportul final cu privire la modificarea celor trei legi ale justiţiei din ţara noas­tră şi la modificarea Codului de procedură penală şi a Codului Penal.

• OUG subordonează total procurorii în faţa ministrului de resort

În realitate, din recomandările formulate de oficialii europeni ai Comisiei de la Veneţia, care se regăsesc şi în raportul GRECO publicat în primăvara acestui an, precum şi în raportul pe anul 2017 al Mecanismului de Cooperare şi Verificare, coaliţia guvernamentală PSD-ALDE este de acord doar cu două: amânarea intrării în vigoare a prevederii prin care magistraţii se pot pensiona după 20 de ani de activitate în funcţiile de procuror sau judecător, precum şi faptul că reprezentanţii societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii au drept de vot în şedinţele de plen ale acestei autorităţi publice din cadrul puterii judecătoreşti.

În rest, niciuna dintre modificările importante cerute de oficialii europeni nu au fost luate în considerare. Nici rolul mai mare pe care ar trebui să îl aibă CSM în numirea şi revocarea procurorilor şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, nici reducerea influenţei ministrului Justiţiei cu privire la acest proces deoarece este reprezentantul unei puteri politice, nici păstrarea rolului activ al preşedintelul Klaus Iohannnis cu privire la aceste numiri şi revocări nu au fost aprobate de cabinetul Dăncilă, deşi Comisia de la Veneţia susţine că tocmai aceste lucruri ar asigura independenţa justiţiei, calitatea actului de justiţiei şi continuarea luptei anticorupţie.

Mai mult, pentru a accentua dependenţa procurorilor de un ministru numit politic, în OUG a fost introdus un articol nou, care îi conferă ministrului Justiţiei autoritatea să demareze acţiunea disciplinară, în calitate de titular, în cazul acestor magistraţi. OUG introduce, la articolul 44 din legea 317/2004, un nou alineat în care se menţionează: "Acţiunea disciplinară săvârşită în cazul abaterilor săvârşite de procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului justiţiei, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător".

Ministrul Tudorel Toader a explicat că acest articol a fost introdus în conformitate cu dispoziţiile art. 132 din Constituţia României şi cu motivarea Deciziei nr. 350 din 30 mai 2018 a Curţii Constituţionale a României, prin care se stabileşte că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului de resort.

Toader a menţionat: "Timp de un an şi jumătate, nu am iniţiat nicio acţiune disciplinară împotriva vreunui procuror. Personal, cât voi fi ministru, nu îmi doresc să folosesc acest instrument şi sper că nu voi fi pus în ipostaza în care să apelez la el".

Cu toate acestea, noua atribuţie a ministrului justiţiei a fost reglementată prin OUG adoptată, ieri, de guvern, şi Tudorel Toader nu poate garanta că în viitor aceasta nu va fi folosită drept instrument politic de represiune împotriva procurorilor implicaţi în lupta anticorupţie şi în lupta împotriva abuzurilor săvârşite de către demnitarii statului, de către înalţii funcţionari publici, de către preşedinţii consiliilor judeţene, de către primari şi de către politicieni.

• OUG - adoptată pentru că aşa vrea Tudorel Toader, reiese din declaraţiile deputatului Arpad Marton

Reacţiile politicienilor cu privire la textul actualei ordonanţe de urgenţă au fost negative, atât din partea reprezentanţilor opoziţiei politice, cât şi din partea celor aflaţi la putere.

Nemulţumit că Tudorel Toader a făcut şi alte modificări textului de lege adoptat în Parlament, sporindu-şi astfel puterea asupra procurorilor, senatorul Şerban Nicolae (PSD) a solicitat membrilor guvernului să nu voteze textul ordonanţei de urgenţă. Fără succes, însă. Şerban Nicolae a declarat: "I-am transmis doamnei Dăncilă că, din punctul meu de vedere, ce am spus rămâne cât se poate de valabil. Dânsa a spus că este destul de intrigată, a zis că dânsei nu i s-a spus că o să fie aşa cum a ieşit. A zis că discuţiile pe care le-a avut erau legate de ordonanţa de urgenţă. Mi-a zis: «Am văzut proiectul şi nu înţeleg de ce a apărut aşa, pentru că mie nu asta mi s-a spus că trebuie să fie urgent, mi s-a spus ceva legat de vechimea de pensionare şi de corelarea între numărul necesar pentru alegerea şi revocarea membrilor CSM». Îi zic: «Da, păi asta am zis eu public». Şi zice: «Păi asta mi s-a spus şi mie, că despre asta e vorba»".

Cu alte cuvinte, textul prin care Tudorel Toader şi-a arogat noi atribuţii, chipurile în baza Constituţiei şi a deciziei CCR, nu a fost discutat nici cu premierul Viorica Dăncilă, nici cu partenerii de la PSD, dar, culmea!, a fost aprobat de toţi membrii guvernului.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, consideră că textul propus de Tudorel Toader şi aprobat de Guvern nu res­pectă recomandările Comisiei de la Veneţia. El a declarat pentru ziarul BURSA: "Ar fi trebuit ca guvernul să aibă răbdare şi să aştepte raportul pe care Comisia de la Veneţia îl va adopta la sfârşitul acestei săptămâni. Din recomandările Comisiei, doar două se regăsesc în textul adoptat de guvern. În privinţa autonomiei procurorilor, nu a fost modificat niciun text. În privinţa independenţei procurorilor, aceasta nu este asigurată nici de noua ordonanţă de urgenţă. De fapt, OUG adaugă mai multă putere ministrului Justiţiei".

Liderul PNL a precizat că, după ce vor analiza textul actului normativ, vor sesiza Avocatul Poporului, pentru ca Victor Ciorbea să sesizeze CCR cu privire la modificările efectuate de guvern la legile justiţiei.

Parlamentarii UDMR sunt şi ei nemulţumiţi de noul act normativ adoptat de cabinetul Dăncilă la iniţiativa ministrului Tudorel Toader. Deputatul Arpad Marton, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a declarat pentru ziarul BURSA: "OUG este inacceptabilă. Ministrul Justiţiei a avut tot timpul din lumea asta, într-un an şi jumătate, să se prezinte la comisie şi să ne expună punctul dumnealui de vedere cu privire la legile justiţiei. Niciodată nu a venit la comisie să spună «aşa vreau eu!». Din păcate, el se consideră mai deştept decât Parlamentul care a votat legea şi care este singura putere legislativă, conform Constituţiei. Ce a făcut Guvernul este o procedură de boicotare de punere în aplicare a legii adoptată de Parlament". El a precizat că, în privinţa suspendării prevederilor privitoare la pensionarea magistraţilor cu 20 de ani vechime în sistem, UDMR a propus ca aceste prevederi să nu existe, dar amendamentul a picat la vot în comisie şi în plenul Camerei Deputaţilor, că acum miniştri coaliţiei de guvernare se cred mai deştepţi. Referitor la pensionare, noua OUG amână aplicarea prevederii referitoare la magistraţi până la finalul anului 2019.

În privinţa anilor de vechime pentru ocuparea funcţiilor de procurori-şefi, care au crescut de la 8 ani la 15 ani, pentru şefia DNA, DIICOT şi pentru funcţia de Procuror General, precum şi la 10 ani pentru funcţia de procuror în cadrul acestor parchete, Arpad Marton afirmă că vechimea iniţială a fost dis­cutată şi aprobată în Camera Deputaţilor cu toate organizaţiile reprezentative ale magistraţilor, cu CSM şi cu societatea civilă, iar acum nu înţelege de ce ministrul de resort a propus alte condiţii.

• Noul act normativ va afecta activitatea Parchetului General

Ministerul Public, prin procurorul general Augustin Lazăr, şi-a exprimat temerile privind aplicarea acestui nou act normativ: "Proiectele care sunt făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele în curs. Spre exemplu, marile dosare care sunt pe rolul Minis­terului Public, spre exemplu cele pe rolul secţiilor militare. Au fost concentrate resursele umane, prin delegare, aduse de la mai multe parchete pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucreză vor fi desfiinţate. Va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate aceste dosare, despre care toată lumea susţine că doreşte să fie finalizate ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO".

Augustin Lazăr a susţinut că toate dosarele care sunt pe rol vor fi afectate de aplicarea noii OUG, inclusiv dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi cel al protestului din 10 august 2018.

De asemenea, Ministerul Public atrage atenţia asupra pericolului încălcării ordinii constituţionale prin introducerea unui nou alineat la art. 54 din Legea nr. 303/2004, conform căruia ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenţei audierea candidaţilor se transmite în direct. Minis­terul Public susţine că această procedură nu este de natură a înlătura diminuarea independenţei procurorilor care ocupă funcţii de conducere şi că se impune ca numirea procurorilor în funcţiile de conducere din vârful Parchetului General să se facă, aşa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Secţiei pentru procurori a C.S.M., formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului justiţiei, de către Preşedintele României.

De asemenea, Parchetul General consideră că, prin atribuirea calităţii de titular al acţiunii disciplinare pentru ministrul justiţiei, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificaţi magistraţii din punct de vedere disciplinar, acţiunea disciplinară exercitată de ministrul justiţiei putând deveni "o pârghie politică de dominare a justiţiei".