Preşedinţia Consiliului European a fost preluată de Olanda, iar reprezentanţii acesteia doresc să joace rolul unui "broker onest", care să ajute statele Uniunii să ajungă la un numitor comun, a afirmat ieri ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, doamna Stella Ronner-Grubacic, în cadrul unei conferinţe de presă.
Printre priorităţile din noul mandat la conducerea Comisiei se numără gestionarea migraţiei, domeniu în care statele membre UE au abordări diferite.
Spre deosebire de precedentul mandat olandez la şefia CE, în acest moment instituţia are mai puţină influenţă în ceea ce priveşte stabilirea agendei.
O primă măsură necesară pentru asigurarea securităţii este întărirea graniţelor externe. Reprezentantul Comisiei Europene din România, Cristian Buchiu, a accentuat, la rândul său, importanţa acestui proiect. Pe agenda CE se va afla şi revizuirea sistemului comun de azil, precum şi elaborarea unei noi abordări privind migraţia. În vederea asigurării unui control sporit al frontierelor externe, Comisia a propus, în luna decembrie, crearea unui corp de pază, însă mai este nevoie de timp pentru implementarea acestei decizii. De altfel, ambasadorul Olandei la Bucureşti a precizat că, în mandatul preluat de ţara sa, nu se urmăreşte atât adoptarea unor elemente de noutate, cât implementarea deciziilor luate deja. De asemenea, oficialul a accentuat dorinţa de intensificare a cooperării cu România şi faptul că ţara noastră are, în Olanda, un partener pe care se poate baza.
În ceea ce priveşte fenomenul migraţiei, toate statele europene trebuie să îşi asume responsabilitatea, iar asigurarea securităţii nu depinde doar de gestionarea fluxului de refugiaţi, ci şi de măsuri pe plan intern, precum cele de prevenire a radicalizării persoanelor aflate deja pe continent. În plus, un element-cheie al viziunii olandeze asupra acestui fenomen este că Uniunea Europeană trebuie să ia atitudine în privinţa cauzelor care generează migraţia, iar prioritatea trebuie să fie oprirea migraţiei la sursă. Criza refugiaţilor a pus presiune pe toate statele, dar în mod diferit. Diplomatul a salutat decizia României de a înfiinţa Coaliţia Naţională pentru Integrarea Refugiaţilor. Din punct de vedere securitar, accentul cade pe problema contraterorismului.
• Refugiaţii au închis uşile Schengen pentru România
Ambasadorul Olandei la Bucureşti a afirmat că spaţiul Schengen se află sub o presiune substanţială, motiv pentru care este dificil de discutat despre extinderea sa. Mai importantă, în acest moment, este asigurarea securităţii frontierelor şi rezolvarea problemelor imediate. La rândul său, Cristian Buchiu a precizat că CE invită statele membre să păstreze integritatea acestui Spaţiu, însă introducerea temporară a controalelor la graniţă este necesară pentru securitatea ţărilor membre. De asemenea, este probabil să apară schimbări, ale căror efecte se vor vedea şi după încheierea actualei crize a migraţiei, precum introducerea verificărilor pentru cetăţenii UE. Cu toate acestea, ministrul de Externe de la Bucureşti este încrezător că următorul raport al Comisiei va demonstra că aderarea României la Schengen ar avea efecte pozitive.
• Brexit, problemă de neevitat pentru preşedinţia olandeză a CE
Noua conducere a Consiliului nu va avea un mandat lipsit de evenimente. Dintre acestea, unul dintre cele mai presante este posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană (scenariu pentru care mai este utilizată denumirea de "Brexit"). Negocierile în acest sens dintre autorităţile europene şi cele de la Londra sunt în desfăşurare, însă este dificil de prevăzut ce curs vor urma. Discuţiile tratează problema a patru mari "pachete" de reforme. Asupra a trei dintre acestea este mai simplu să se ajungă la un numitor comun, însă cel de-al patrulea reprezintă, pentru unele state, o "linie roşie", întrucât vizează problema libertăţii de mişcare, un principiu de preţ pentru întreaga Uniune Europeană.
• Finanţe solide, euro puternic
Preşedinţia olandeză a CE acordă atenţie, în mod prioritar, domeniului economic, în special pieţei locurilor de muncă. Printre ariile de interes menţionate se numără mobilitatea forţei de muncă, precum şi realizarea unui echilibru între viaţa profesională şi cea privată, în vederea creşterii implicării femeilor pe piaţa muncii. Printre iniţiativele de viitor notabile, ambasadorul olandez a dat exemplul creării unei singure pieţe pentru comerţul digital.
Finanţarea solidă reprezintă un element crucial pentru stabilitatea întregii Uniuni. Reformele din interiorul uniunii monetare, adoptate după ani de criză, încep să îşi facă simţite efectele, iar UE este mai bine pregătită să facă faţă şocurilor din domeniul financiar, potrivit reprezentanţilor europeni.
Uniunea bancară este, de asemenea, un pas important, dar există, în continuare, loc pentru îmbunătăţiri, a mai precizat oficialul.
Programul acestui mandat al preşedinţiei CE mai prevede tranziţia către aşa-numita "economie circulară", în care toate resursele naturale sunt refolosite cât mai mult posibil.
Pentru a pune la punct o abordare care să nu se limiteze la provocările pe termen scurt cu care se confruntă Consiliul, cele trei state care vor deţine preşedinţia CE (Olanda, Slovenia şi Malta) au elaborat un program pe 18 luni, a cărui bază este Agenda Strategică a Consiliului European, din iunie 2014. Domeniile prioritare ale acesteia sunt: piaţa locurilor de muncă, creşterea şi competitivitatea economice, protejarea cetăţenilor Uniunii, progresul în vederea creării unei uniuni energetice, apărarea libertăţii, securităţii şi justiţiei, precum şi statutul UE de actor global puternic.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Iulian în data de 12.01.2016, 07:27)
Relevant a fost si formatul tripartit in care s-a tinut conferinta, cu ministrul Lazar Comanescu la masa impreuna cu ambasadoarea olandeza si reprezentantul CE. Este si asta un mesaj in sine.