MIHAI DARABAN, PREŞEDINTELE CCIR: "Dacă nu facem ceva cu Dunărea, vom intra în colaps pe irigaţii, transporturi şi pe centrala atomică"

Necesitatea dragării Dunării şi instituirii unui management performant de administrare a fluviului în privinţa navigării ar trebui să reprezinte priorităţi pentru toate statele riverane, a afirmat, ieri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrii a României, pentru DC News.

"Dacă nu se face ceva cu Dunărea, vom intra într-un colaps, inclusiv pe transporturi, irigaţii şi pe centrala atomică. (...) Problema noastră este să regularizăm malurile, să creăm pământ agricol din dragaj, iar malurile finalizate să arate precum braţul Sulina. Nu vorbim despre o tehnologie înaltă, ci vorbim de volume. Nu sunt nişte lucrări ale secolului XXI; sunt lucrări unde tehnologia nu a evoluat prea mult, poate doar capacitatea de dragaj şi dragele. Am înţeles că săptămâna viitoare va fi adusă pe Dunăre o celebră dragă din portul Rotterdam care va aspira pământul de pe fundul fluviului şi îl va trimite la mal. Ideea este să facem din Dunăre o cale navigabilă 365 de zile pe an. Din păcate doar noi, austriecii şi sârbii avem acest interes, chiar dacă înainte de războiul din Ucraina 5% din capacitatea Portului Constanţa era operată de companii din Ungaria", a declarat Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a mai spus că, în opinia sa, ar fi nevoie de constituirea unei societăţi europene a Dunării.

"Eu aş fi făcut o societate europeană de administrare a Dunării, cu ţările riverane ca acţionari, cu management superperformant, cu oameni care au în spate ani buni de management portuar şi care să facă un proiect unitar de dezvoltare a Dunării. Această societate ar trebui să beneficieze din partea fiecărei ţări riverane de emiterea cu celeritate a tututor acordurilor de mediu, certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construcţie", a precizat Mihai Daraban.

Şeful CCIR a specificat faptul că fluviul Dunărea ar putea, operaţionalizat cum trebuie, să contribuie la atingerea unor ţinte prevăzute în Green Deal.

"Convoiul maxim pe Dunăre este format din şase barje de câte 3.000 tone marfă fiecare. Vorbim de 18.000 tone de marfă la un singur transport. Hai să traducem 18.000 tone de marfă în camioane. O să ne dea probabil vreo 700, 800 sau chiar 900 de camioane, ceea ce ar însemna blocarea traficului rutier. De aceea în contextul Green Deal dezvoltarea Dunării ca şi canal de transport intern european este o prioritate absolută. Dacă se doreşte, se poate", a spus Mihai Daraban.

Preşedintele CCIR a arătat că un avantaj pentru realizarea acestui canal de transport intern european este existenţa Canalului Dunăre-Marea Neagră ce prezintă avantajul că punctele de descărcare şi plecare se află în incinta Portului Constanţa şi astfel transferul mărfii de la nave maritime la nave fluviale se face în condiţii de siguranţă în port.

Mihai Daraban a precizat însă că este nevoie şi de realizarea unui proiect privind creşterea capacităţii Portului Constanţa.

"Am venit cu un proiect privind creşterea capacităţii Portului Constanţa, pe care l-am trimis unor oficiali ai statului român. Este vorba despre o extindere a Portului Constanţa în sensul creării a 69 hectare de noi platforme din apă, un perimetru cu 14 metri adâncimea apei şi 7000 metri liniari de cheiuri. Gândiţi-vă că la o medie de 200 metri lungime a navei, aceasta înseamnă 25 de vapoare operate în acelaşi timp. Dar se pare că aceste proecte care vin dinspre privat spre stat nu sunt luate în considerare, deşi această investiţie ar rămâne României. Este vorba despre o investiţie estimată la 760 milioane euro, valoare în care sunt incluse şi racordurile feroviare şi rutiere. Realizarea Molului 3 ar însemna 280 zile, iar a sudului Molului 4 ar însemna 325 de zile, dacă lucrările ar începe mâine. Statul trebuie să facă această infrastructură de bază, această platformă de 69 hectare, după care să se adreseze operatorilor privaţi din toată lumea şi să stabilească ce doreşte să facă pe suprafaţa respectivă: terminal de containere, terminal de cereale, terminal frig, oil terminal, etc.", a precizat preşedintele CCIR, care susţine că lucrările ar putea demara rapid, dacă autorităţile centrale ar profita de actuala situaţie din Dobrogea.

"Acum Dobrogea se califică perfect la stare de urgenţă. Avem graniţă la nord cu Ucraina - ţară aflată în război-, plutesc mine marine prin Marea Neagră, Portul Constanţa este asaltat de traficul de mărfuri din Ucraina. Cred că se justifică să fie stare de urgenţă în Dobrogea ca să poţi să treci la lucrările importante, inclusiv centrala atomică, prin atribuire directă a acestora către marile companii din domeniu", a concluzionat Mihai Daraban.