MIHAI IONESCU, ANEIR: Prezenţa noastră în zona extracomunitară ajută foarte mult balanţa comercială

• Fără relaţiile comerciale din afara zonei UE, am fi avut de recuperat peste jumătate de miliard de euro, ca să ajungem la deficitul de acum un an

Ţara noastră şi-a întârit foarte mult relaţiile comerciale cu zona extracomunitară, ne-a spus Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), care ne-a precizat: "Dacă nu erau relaţiile extracomunitare, nu reuşeam să reducem atât de mult deficitul comercial, care ar fi fost mai mare cu jumătate de miliard de euro în primele patru luni din acest an (n.r. faţă de perioada similară din 2011), nu cu 77,8 milioane euro - cât mai avem de recuperat acum ca să ajungem la valoarea deficitului din aprilie anul trecut. Prezenţa noastră în ţările din afara UE ajută foarte mult balanţa comercială".

Potrivit estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică (INSSE), în perioada ianuarie-aprilie 2012, deficitul comercial a depăşit 11 miliarde lei (peste 2,57 miliarde euro), fiind mai mare cu 784,6 milioane lei (77,8 milioane euro) decât cel înregistrat în acelaşi interval al lui 2011.

În luna aprilie anul curent, exporturile au însumat 15,37 miliarde lei (3,513 miliarde euro), cu 10,2% mai mult la valori exprimate în lei (3,4% la valori exprimate în euro), iar importurile - 19,16 miliarde lei (4,38 miliarde euro), cu 6,3% mai mult la valori exprimate în lei (au scăzut cu 0,2% la valori exprimate în euro), comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Mihai Ionescu a subliniat că exporturile şi-au revenit pe plus, în luna aprilie, după două luni în care au fost pe minus (februarie şi martie), cu toate că exporturile în ţările extracomunitare au crescut, în cele două luni amintite: "Avem semnale că şi în mai exporturile vor fi tot pe plus, având în vedere că exporturile extracomunitare au crescut cu 6,1% (n.r. mai 2012 faţă de perioada similară din 2011)".

Potrivit domniei sale, exporturile au crescut mai rapid decât importurile, atât în aprilie, cât şi în martie.

Totodată, în perioada februarie-mai, exporturile au crescut mai repede pe zona extracomunitară decât pe cea intracomunitară, "fapt care compensează scăderea exporturilor din UE, din ultimele trei luni", după cum ne-a declarat reprezentantul ANEIR: "Culegem roadele efortului nostru de anul trecut şi de acum doi ani, prin care am promovat exporturile mai intens, cu mai multă putere, în zona din afara UE".

Mihai Ionescu ne-a precizat că ANEIR este preocupată ca exportatorii noştri să aibă o prezenţă masivă în zona extracomunitară: "Urmărim să intrăm cât mai mult pe piaţa din Africa. Pentru acest lucru, căutăm parteneri să încheiem proiecte de joint-venture. Am fost la ei, am primit şi noi delegaţii de oameni de afaceri din ţările respective, pentru parteneriate în care ei să vină cu banii şi noi cu echipamentele de care dispunem, cu tehnologie etc.".

• "Raiffeisen Research": Cererea externă redusă ar putea avea un efect negativ asupra exporturilor româneşti

În primele patru luni ale acestui an, exporturile au fost de circa 63,35 miliarde lei (14,54 miliarde euro), cu 4,3% mai mult, la valori exprimate în lei (0,7% la valori exprimate în euro) faţă de cele din primele patru luni ale lui 2011, iar importurile au ajuns la aproximativ 74,58 miliarde lei (17,12 miliarde euro), cu 4,8% mai mult, la valori exprimate în lei (1,1% la valori exprimate în euro).

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost în jur de 45 miliarde lei (10,36 miliarde euro) la expedieri şi de 54,74 miliarde lei (12,55 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71,3% din total exporturi şi, respectiv, 73,4% din total importuri.

Conform unor calcule făcute de "Raiffeisen Research", "exporturile nete au avut o contribuţie aproape de zero (deşi, în teritoriul pozitiv) la ratele trimestriale de creştere a PIB în ultimele trei trimestre". Un raport al "Raiffeisen Research" arată că cererea externă redusă ar putea avea un efect negativ asupra exporturilor româneşti şi a producţiei noastre industriale.

• Mihai Ionescu: "Cel mai grav ne perturbă cursul de schimb"

Orice turbulenţă din Uniunea Europeană se reflectă şi în relaţiile noastre comerciale, "iar cel mai grav ne perturbă cursul de schimb", ne-a spus Mihai Ionescu, întrebat în ce mod vor fi afectate relaţiile noastre externe de faptul că Spania s-a hotărât să accepte ajutor financiar de la uniunea monetară, pentru recapitalizarea băncilor.

"Scăderea leului în raport cu euro ne ajută aparent, dar cine semnează acum contracte de export nu ştie ce se va întâmpla în continuare", ne-a explicat Mihai Ionescu.

Exportatorii au transmis, recent, o scrisoare autorităţilor, în care au subliniat: "Din păcate nu există un instrument tehnic care să măsoare valoarea reală a monedei naţionale (şi nu doar în România). Piaţa este singura care-i validează puterea. Probleme apar când piaţa nu reflectă fidel evoluţiile economice, fiind intoxicată de analiştii-zvonişti (mare parte dintre ei nu dezinteresaţi).

Dacă în perioada 2010-2011, caracterizată prin puternice bulversări economice interne şi externe, leul românesc şi-a păstrat un nivel de curs relativ constant faţă de euro (ceea ce a oferit siguranţă şi credibilitate exportatorilor români, confirmaţi de statisticile internaţionale drept campioni ai Europei la recuperarea pierderilor din perioada de criză), acum respectiva stabilitate a sărit în aer.

Fără îndoială, un curs mărit avantajează exportatorii. Dar numai pe moment. Cine încasează acum facturile livrărilor anterioare primeşte în cont mai mulţi lei prin schimbarea valutei. Dilema este: ce se va întâmpla cu acele firme care vor da crezare zvoniştilor, vor semna contracte externe cu speranţa că zvonurile de creştere a cursului se vor adeveri, se vor aproviziona cu cele necesare producţiei la cursurile ridicate de azi (şi peste 50% din produsele de export au componente din import), vor produce mărfurile contractate, le vor livra şi după 6-9-12 luni, când tot acest ciclu se va încheia şi vor încasa valuta, vor constata că zvonurile zvoniştilor nu s-au adeverit?

Zvoniştii (cum am precizat, în mare parte dintre ei nu dezinteresaţi) îşi vor fi marcat profiturile, pentru că la ei ciclul de < producţie > (în fapt speculaţie sadea) se măsoară în zecimi de secundă (când introduc în piaţă ordinele de vânzare sau de cumparare a leului), în schimb adevăraţii producători de bunuri cu cicluri mai lungi sau mai puţin lungi de fabricaţie, îşi vor vedea falimentul cu ochii. Ceea ce vor pierde producătorii (din schimbul valutar) va fi deja intrat în buzunarele speculatorilor ca profit.

Am pledat şi vom pleda consecvent pentru stabilitatea cursului. Pentru exportatori, mai important decât cursul mărit (dar instabil) este un curs relativ constant".