Mihai Voicu: "Suntem interesaţi să penetrăm piaţa Rusiei cu produse româneşti"

• Interviu cu domnul Mihai Voicu, ministru delegat pentru Mediul de Afaceri

• "Strategia Naţională de Export a pus accentul pe stimularea şi dezvoltarea exportului, în special pe pieţele din afara UE"

Reporter: Cât şi cum a ajutat Strategia Naţională de Export a României firmele din Româ-nia şi România în ansamblu? Există o evaluare a acestei strategii? Consideraţi că a fost o idee bună?

Mihai Voicu: Strategia Naţională de Export (SNE) este un document care se elaborează periodic în parteneriat cu structurile asociative ale mediului de afaceri prin Consiliul de Export (CEx). CEx, o structură de parteneriat public privat cu secretariatul în MECMA, Direcţia dezvoltare Export, este mandatat legal să armonizeze diverse strategii sectoriale şi intersectoriale într-o strategie naţională.

Considerăm că elaborarea SNE în parteneriat cu mediile de afaceri prin Consiliul de Export este o bună practică, apreciată internaţional (Centrul Internaţional de Comerţ - Geneva a susţinut această iniţiativă încă de la înfiinţarea în 2004 a Cex), care a condus la dezvoltarea unui export mai competitiv. Astfel, exportul românesc a fost indicatorul macro-economic care a avut evoluţii bune chiar şi în anii de criză.

Reporter: Care sunt relaţiile comerciale şi de afaceri cu Rusia? Exis-tă vreo strategie de intrare pe pieţele non-UE?

Mihai Voicu: Strategia Naţională de Export (SNE) a pus accentul pe stimularea şi dezvoltarea exportului, în special pe pieţele din afara UE, având ca pieţe ţintă importante: Rusia şi ţările spaţiului ex-sovietic, Orientul Mijlociu, China, India, Brazilia.

Strategia de intrare pe aceste pieţe are în vedere o susţinere consistentă a prezenţei lor pe piaţă prin participarea la târguri şi misiuni economice sau furnizarea către mediile de afaceri de informaţii şi oportunităţi de piaţă.

Suntem preocupaţi să îmbunătăţim căile cele mai bune ca exporturile româneşti să fie prezente pe aceste pieţe ţintă. În ceea ce priveşte piaţa Rusiei, suntem interesaţi să penetrăm această piaţă cu produse româneşti - construcţii de maşini, echipamente şi produse industriale, subansamble, mobilă, încălţaminte, vinuri, alte produse agro- alimentare etc.

Reporter: Guvernul vrea să introducă un "impozit zero" pentru diferenţa între profitul obţinut într-o anumită perioadă şi cel declarat într-un interval anterior. Când ar putea fi aplicat acest impozit? În ce stadiu se află acest proiect?

Mihai Voicu: Scutirea de la plata de impozit pe profitul reinvestit este promovată în acest moment prin intermediul noii Legi a IMM-urilor, în care există o asemenea prevedere, lege aflată actualmente pe circuitul de avizare între ministere. Aplicarea sa depinde însă de avizul Ministerului de Finanţe referitor la impactul său bugetar.

Reporter: Premierul Victor Ponta a declarat că de la 1 ianuarie 2013 veniturile românilor vor fi impozitate progresiv, cu trei cote de impozitare, de 8%, 12% şi 16%, precizând că este vorba de o cotă socială, primele două trepte urmând să fie destinate persoanelor cu venituri mici. Ce impact credeţi că va avea o astfel de măsură asupra mediului de afaceri?

Mihai Voicu: Acest tip de impozitare este un angajament al programului de guvernare, negociat şi asumat de partidele componente ale USL. Cel mai important lucru este că impozitele pe venituri nu vor creşte, iar cota unică aferentă impozitului pe profit nu se modifică.

Reporter: Este cunoscut faptul că băncile nu sunt interesate să finanţeze IMM-urile sau start-up-urile. Ce măsuri veţi lua pentru a stimula creditarea în această zonă, pentru a convinge băncile să finanţeze astfel de afaceri?

Mihai Voicu: Costul creditelor pentru IMM-uri depinde de mai mulţi parametri, printre care şi costul de capital al instituţiei care creditează (rata la care se finanţează banca), riscul suveran, costul de admi-nis-trare al creditului sau riscul creditorului.

Pentru scăderea riscului creditorului, MECMA susţine fondul naţional de garantare a creditelor şi va îmbunătăţi transparenţa fondului naţional de contragarantare. Vom mări astfel numărul de instrumente care garantează creditele către IMM-uri şi vom asigura eficienţa folosiri lor pentru a scădea dobânda şi a asigura un acces sporit la finanţare pentru IMMurile româneşti.

Pentru scăderea costului de administrare al creditului se va îmbunătăţi procedura de insolvenţă pentru cazurile care nu implică bancruta frauduloasă şi se vor înfiinţa instituţii care să medieze dialogul în situaţiile de litigiu.

Reporter: Ce măsuri pot fi luate pentru reducerea birocraţiei din zona mediului de afaceri?

Mihai Voicu: În noua lege a IMMurilor, aplicăm pentru prima dată principiile europene ale "testului IMM", care verifică impactul actelor legislative asupra IMM-urilor. Există şi alte ţinte de scădere a numărului de documente cerut de autorităţi pentru IMM-uri, în general guvernarea caută să trateze plătitorii de impozite ca parteneri financiari ai statului. Una dintre cele mai importante iniţiative în acest sens este propunerea de aplicare a penalităţilor pentru întârzierea plăţilor către autorităţile publice.

Reporter: În România sunt 24 firme la 1.000 de locuitori, iar în UE media este de 42 firme la 1.000 de locuitori. Ce măsuri veţi lua în cele şase luni pe care le aveţi la dispoziţie pentru a stimula mediul de afaceri, pentru a contribui la creşterea numărului de IMM-uri?

Mihai Voicu: Susţinem cultura antreprenorială prin schimbări în programa educaţională care să încurajeze antreprenoriatul şi prin programe de ucenicie antreprenorială. De asemenea, extindem facilităţile acordate pentru întreprinzătorii debutanţi. Creăm un birou unic pentru IMM-uri care să informeze şi să coordoneze raportarea către autorităţile publice din partea IMMurilor.

Reporter: Domnul Lucian Isar, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, vorbea despre implementarea unor poli de dezvoltare regională. Mai sunt de actualitate aceste proiecte? Există un calendar în ceea ce priveşte implementarea polilor de dezvoltare regională? În cât timp estimaţi că vor fi implementaţi?

Mihai Voicu: Implementarea polilor de dezvoltare regională este, în continuare, una dintre priorităţile Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Chiar în aceste zile am avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale din zonele vizate, precum Iaşi, Braşov sau Cluj, pentru a explora în continuare modalităţile prin care vom sprijini companiile care vor activa în cadrul aces-tor poli. Totodată, Ministerul Economiei va lansa spre finalul anului, prin intermediul Organismului Intermediar pentru IMM-uri, o nouă linie de finanţare din fonduri europene destinată clusterelor, şi urmăreşte reajustarea direcţiilor strategice după care se alocă bugetele de participare la târguri şi evenimente internaţionale, pentru a permite o prezenţă mai energică a domeniilor cu valoare adăugată majoră, printre care şi cele vizate de către aceste clustere. Mai mult, se continuă colaborarea cu alte instituţii care au în pregătire scheme de ajutor de stat destinate structurilor de afaceri, precum Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

În ceea ce priveşte calendarul, acesta va fi finalizat în momentul în care se vor definitiva instrumentele de sprijin pe care le oferă statul acestor clustere (fonduri europene, scheme de ajutor). Oricum, perioadele de implementare variază mult de la un pol la altul, în funcţie de cât de pregătite sunt companiile participante, şi de complexitatea domeniului acoperit. Cu caracter de exemplu, polul de IT de la Cluj este mult mai aproape decât altele de începerea activităţilor de bază datorită faptului există deja o reţea a companiilor de IT din zona care doresc să realizeze un asemenea cluster, şi există implicare şi din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin intermediul ADR Nord-Vest.

Bineînţeles, complexitatea domeniilor acoperite de clusterul respectiv poate oricând să ducă la prelungirea calendarului de implementare, ca atare un pol de dezvoltare precum cel de la Iaşi, cu complexitate mai mare va avea un calendar de implementare mai laborios.

Reporter: Ce veţi face dacă veţi avea probleme în implementarea acestor poli în judeţul Cluj? (mă refer în special la Cluj-Napoca unde Emil Boc este primar). Credeţi că veţi avea probleme? Ce măsuri veţi lua?

Mihai Voicu: Nu avem niciun motiv să ne temem de orice probleme la Cluj. Clusterul de acolo va beneficia de o participare cât mai largă, vorbim aici de companii, universităţi, reprezentanţi ai ministerului şi ai autorităţilor locale, şi interesul tuturor este ca această structură să funcţioneze. Este vorba de un demers pur economic şi de dezvoltare a acestei zone, de creare de venituri şi locuri de muncă, deci nu vedem de ce ar exista probleme de ordin politic.

Reporter: Vă mulţumesc!