Mii de oameni urmează să fie cercetaţi pentru vot multiplu

Procurorii nu se pot plânge de lipsă de activitate la acest început de an, câteva mii de alegători, care au votat multiplu la alegerile europarlamentare, pregătindu-se să răspundă la întrebări. Nu doar politicienii ajung în faţa procurorilor, ci şi o bună parte din votanţii acestora, fiind vorba de cei care au decis să voteze de mai multe ori, deşi ştiau că acest lucru este ilegal. La începutul acestei săptămâni, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a finalizat activitatea de verificare a listelor electorale utilizate la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014. În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, republicată, privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis rezultatele verificării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Potrivit legislaţiei în vigoare, AEP are obligaţia ca, în termen de şase luni de la primirea listelor electorale de la Biroul Electoral Central, să le verifice pentru depistarea unor posibile cazuri de vot multiplu, (acelaşi Cod Numeric Personal apare de două sau mai multe ori în listele electorale). Cum AEP a descoperit 4.641 cazuri de înregistrări multiple este de aşteptat ca foarte mulţi cetăţeni cu drept de vot să fie invitaţi la audieri.

Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR - CH) îi informează, pe scurt, pe cei care vor fi vizaţi de anchetă, la ce să se aştepte în cazul în care vor fi citaţi ca martor sau suspect: "Conform procedurii penale, persoanele respective vor fi audiate, fie în calitate de martor sau de suspect. Probabil că întrebările vor fi, de la caz la caz: de câte ori au semnat; de câte ori au votat/câte buletine au introdus în urnă; care este semnătura reală (se pot cere şi probe de semnătură); dacă în ziua respectivă au fost sau nu plecate din localitate etc. Desigur, pentru fiecare persoană audiată de parchet funcţionează prezumţia de nevinovăţie. (...) Dacă sunteţi chemaţi la parchet, e bine să ştiţi şi că numai suspectul sau inculpatul au dreptul de a refuza să dea orice fel de declaraţii (au dreptul de a tăcea - art. 78 si 83 din Codul de procedură penală). Martorul nu are acest drept, fiind obligat să declare tot ceea ce ştie în legătura cu faptele despre care e întrebat". Potrivit Codului Penal, fapta persoanei care votează de două sau mai multe ori sau care introduce în urnă mai multe buletine decât are dreptul se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În 2012, DNA a demarat o anchetă legată de votul multiplu de la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, desfăşurat în data de 29 iulie 2012. Ancheta a fost una care a stârnit multe discuţii deoarece în unele sate din sudul ţării, conform unor declaraţii ale celor anchetaţi, procurorii i-au pus pe locuitori să jure cu mâna pe Biblie că nu au votat de mai multe ori. În urmă cu un an, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dictat primele condamnări în dosarul "referendumului", două persoane au primit pedepse de câte un an şi patru luni cu suspendare. Cei doi, care au recunoscut că au falsificat la comandă, mai multe semnături pentru buletine de vot, făceau parte din comisii de votare din oraşul Piatra Olt. Procurorii anticorupţie au audiat, în timpul anchetei, 506 martori ale căror voturi au ridicat semne de întrebare. În acest dosar sunt judecate 74 de persoane, care au făcut parte din comisiile electorale ale unor secţii de votare din judeţele Olt, Teleorman, Gorj şi Vrancea, dar şi vicepremierul Liviu Dragnea.