Potrivit unei sinteze realizate de Serviciul de Asistenţă Juridică în domeniul minorităţilor "Miko Imre", în 2020, antimaghiarismul a devenit un curent central în discursul public din România, transmite MTI, citată de Rador.
Şeful serviciului, Erika Benkõ, a vorbit despre acest lucru la o conferinţă de presă organizată miercuri. Erika Benkõ a precizat: accentuarea antimaghiarismului este confirmată de faptul că, în timp ce în anii precedenţi subiectul era unul marginal în România, odată cu discursul antimaghiar din luna aprilie al preşedintelui Klaus Iohannis, respectiv cu accederea în parlament a partidului AUR, teoria pericolului maghiar a devenit o temă centrală a discursului politic.
Erika Benkõ a relatat că, anul trecut, serviciul de asistenţă juridică a luptat împotriva încălcărilor drepturilor maghiarilor în nenumărate domenii. În urma acţiunilor întreprinse de acest serviciu, autorităţile române au aplicat amenzi în cuantum total de 135.000 de lei.
În opinia sa, motivul pentru care suma este ceva mai mică decât cea din anul anterior este acela că, din cauza epidemiei de coronavirus, majoritatea evenimentelor sportive din acest an s-au desfăşurat cu porţile închise, astfel încât nu prea au existat ocazii pentru manifestările antimaghiare, atât de obişnuite în tribune.
O parte dintre plângeri s-a referit la manifestările instigatoare la ură care au fost observate în mass-media din România. În zece astfel de cazuri serviciul de asistenţă juridică s-a adresat Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), iar în opt dintre ele au fost aplicate amenzi în cuantum total de 75.000 de lei.
Cu un alt set de plângeri, serviciul de asistenţă juridică s-a adresat Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Până acum, CNCD a finalizat analiza a trei dintre plângeri, iar în baza acestora a aplicat amenzi în valoare de 45.000 de lei.
Restul plângerilor se află în curs de analizare. Tot în baza unor plângeri înaintate de Serviciul de Asistenţă Juridică "Miko Imre", Federaţia Română de Fotbal a aplicat amenzi pentru manifestări antimaghiare în valoare totală de 20.000 de lei împotriva FCSB şi a trei jucători de la echipa bucureşteană.
În plus, serviciul a făcut şi zece plângeri penale împotriva celor care au scris la Cluj-Napoca pe un perete din spaţiul public "Urâm rasa ungurească", împotriva unor persoane care au publicat comentarii antimaghiare pe reţelele sociale şi împotriva unor persoane care au distrus inscripţiile maghiare de pe indicatoarele cu denumirea a şapte localităţi.
În acelaşi timp, avocaţii serviciului sunt cei care reprezintă localitatea Sânmartin în două procese cu privire cimitirul din Valea Uzului. În urma acestei plângeri, în luna decembrie a anului trecut, instanţa a dispus ca Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti să continue ancheta privind cazul de vandalism şi incitare la ură care a avut loc în 6 iunie 2019, la cimitirul militar din Valea Uzului.
Erika Benkõ a precizat că şi în anul 2020 au fost depuse eforturi pentru a furniza informaţii. Au fost realizate şaptesprezece buletine informative - în mai multe limbi - prin intermediul cărora diverse organizaţii pentru drepturile omului, politicieni şi ambasade din Bucureşti au fost informate cu privire la ilegalităţile comise la adresa maghiarilor. Activitatea va continua şi în 2021, aceasta fiind susţinută financiar prin fonduri obţinute prin accesarea unor proiecte, a adăugat Erika Benkõ.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vali în data de 15.01.2021, 12:23)
revizionismul unguresc e un curent central inca din 1919, cu accente histrionice (isterice) si extremiste din cand in cand
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.01.2021, 16:32)
Da, Vali, și se manifestă precum câinele turbat; dar pe ei nu se văd
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.01.2021, 19:51)
Niciodata nu si-au vazut barna din ochi.Te crucesti cat tupeu au sa vorbeasca si sa pozeze in victime!Ei sunt si o natie''blanda'',niciodata nu au asuprit pe atii.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.01.2021, 23:32)
Poate ne spune dl IMRE cum e cu antiromanismul nu în Ungaria (ca acolo e foarte răspândit), ci în România, în Harghita și Covasna. Își amintește ce pățea echipa de hochei Steaua când juca la Miercurea Ciuc? Dar echipele bucureștene de fotbal care au jucat la Sf. Gheorghe? MAKE, nu citești articolele care urmează sa fie publicate pe site-ul BURSA? Ce ne spune dl IMRE nu are legătură cu BURSA și nu ar trebui publicat. Poate rogi pe cineva sa scrie un articol și despre antiromanismul în rândul maghiarilor, altfel pot sa cred ca și evreii sunt antiromani, ca IMRE.