Ministerul Agriculturii lucrează la o strategie pentru infrastructura de gestionare a apei

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) au început să întocmească strategia de dezvoltare a infrastructurii de gestionare a apei, implicit în cea de desecare, şi a celei de promovare a produselor româneşti, care vor fi finanţate cu aproximativ 6,5 miliarde de euro din cele 33 de miliarde de euro pe care România le va primi din partea Uniunii Europene, transmite Agerpres.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă susţinută la Tulcea, că dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apei este necesară în contextul în care este foarte greu de estimat regimul precipitaţiilor din România în anii următori.

"Soluţia realistă nu constă în a da în fiecare an sute de milioane de euro despăgubiri, ci de a investi consistent, într-un timp rezonabil, şase sau şapte ani, astfel încât toată infrastructura de gestionare a apei, care include sistemele de desecare, de drenaj, prevenirea deşertificării, programul antigrindină care trebuie să se încheie cât mai curând şi să cuprindă toată suprafaţa ţării", a menţionat ministrul Oros.

El a mai spus că la respectiva strategie se lucrează alături de specialişti din institute de cercetare de profil şi cu reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi şi-a exprimat speranţa ca aceasta să se încheie la finalul lunii octombrie - începutul lunii noiembrie.

Al doilea proiect important care va fi susţinut prin programul european va avea în vedere crearea unui lanţ de colectare, depozitare, procesare şi comercializare a produselor româneşti.

În timpul conferinţei de presă, ministrul Agriculturii a anunţat că s-au stabilit sumele care vor fi alocate pentru compensarea agricultorilor afectaţi de secetă, cel mai mare buget, respectiv 850 de milioane de lei, fiind repartizat fermierilor ale căror culturi agricole înfiinţate în toamna anului trecut au fost afectate de secetă.

Oficialul guvernamental a explicat necesitatea compensării pierderilor din zootehnie cauzate de secetă, în contextul în care cantitatea de furaje a fost mai mică, dar preţul de achiziţie a fost mai mare, pe fondul unui consum scăzut provocat de închiderea sistemului HoReCa în pandemia cu noul coronavirus.

Adrian Oros a precizat că pentru sectorul ovine-caprine va fi alocată suma de 60 de milioane de lei, pentru bovine - 350 de milioane de lei, pentru apicultură se va aloca suma de circa 50 de milioane de lei, pentru porcine - aproximativ 119 milioane de lei, iar pentru păsări - suma de 109 milioane de lei.

"Actele normative au plecat ieri (marţi - n.r.) pe circuitul de avizare. Noi le-am notificat la Comisia Europeană, pentru că asta e regula. Sigur, nu se acoperă toate pierderile, dar asta e suma pe care am avut-o la dispoziţie şi pe care am încercat să o drămuim cât mai echilibrat, responsabil, într-o perioadă de criză fără precedent, criză sanitară transformată într-o criză economică într-o anumită formă pe care s-a suprapus şi această secetă cumplită", a precizat Oros.

El a mai spus că MADR a solicitat Comisiei Europene acordul pentru ca România să devanseze plata avansurilor pentru subvenţiile din agricultură, astfel încât acestea să fie acordate începând din 15 septembrie, nu din 15 octombrie.

"Şi alte state au făcut cereri la Comisie, iar speranţa noastră este că cererea se va aproba pentru că oricum facem plăţile din bani de la bugetul naţional, iar rambursarea vine la începutul anului viitor", a precizat ministrul Agriculturii.

Referindu-se la Programul Naţional Strategic 2021-2027, oficialul guvernamental a enumerat, printre priorităţi, consolidarea fermelor de familie, alocarea de sprijin pentru întinerirea forţei de muncăm dar şi a fermelor, precum şi dezvoltarea zonelor cu constrângeri naturale, ca de exemplu zona montană şi cea a Deltei Dunării.

"În aceste zone există o anumită specificitate. Vrem să le finanţăm prin măsuri concrete şi prin sume consistente distincte care să nu intre în concurenţă cu alte zone. Suntem într-un dialog cu mediul asociativ din Deltă pentru a finaliza Programul Naţional Strategic şi pentru a scrie măsurile finanţabile în perioada 2021-2027", a mai spus ministrul Oros.

În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare (ANSVSA), Robert Chioveanu, a anunţat că toţi pescarii din Tulcea pot captura moluşte bivalve vii, vongole şi midii, în condiţiile în care, până în prezent, această activitate nu era reglementată, deşi un agent economic derulează un proiect finanţat prin fonduri europene pentru comercializarea acestei resurse.

"În judeţ există un singur operator care a amenajat un centru mobil de expediere a moluştelor bivalve vii la nivelul unei nave", a precizat preşedintele ANSVA.

Cei doi oficiali guvernamentali s-au întâlnit miercuri dimineaţa cu autorităţile tulcene din agricultură, discutând despre stadiul plăţilor subvenţiilor alocate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, precum şi stadiul programelor naţionale.