Ministerul Apărării invocă urgenţa în dosarul corvetelor

De aceea s-au gândit să profite de actuala situaţie în care ne aflăm, cauzată de pandemia de Covid-19, şi au solicitat Curţii de Apel Bucureşti judecarea în regim de urgenţă a procesului pe care MApN îl are cu compania olandeză Damen privind atribuirea contractului de achiziţie a celor patru corvete militare către asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa. Conform unor informaţii apărute în mass-media, funcţionarii MApN sunt nemulţumiţi că reprezentanţii companiei Damen, prin casa de avocatură Muşat & Asociaţii, încearcă să blocheze în instanţă semnarea contractului dintre ministerul de resort şi asocierea Naval Group- Şantierul Naval Constanţa. Ei amintesc că, în prima instanţă, la Tribunalul Bucureşti, compania Damen a pierdut procesul în care solicita anularea procedurii de atribuire a contractului respectiv.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti, unde reprezentanţii Damen au solicitat mai multe documente de la MApN, iar magistraţii au stabilit chiar un termen pentru ca funcţionarii publici să trimită actele privitoare la modul în care s-a atribuit contractul şi ofertele tuturor participanţilor la licitaţie. Din păcate, nici la termenul de la începutul lunii martie, MApN nu şi-a respectat obligaţia procesuală instituită de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, refuzând să pună la dispoziţia reclamanţilor sau instanţei copii după oferte, deoarece acestea au fost clasificate de Departamentul pentru Armamente (care a realizat achiziţia publică), cu aprobarea ministrului de resort.

Amintim că Damen a solicitat în prealabil de la MApN aceste documente pentru a-şi pregăti apărarea în faţa instanţei, dar a fost refuzată de funcţionarii ministerului de resort. Actul respectiv a fost contestat în instanţa de contencios administrativ de compania Damen şi următorul termen este 29 aprilie 2020. În cazul în care magistraţii Curţii de Apel vor considera că MApN este obligat, pentru egalitate de şanse a părţilor în faţa instanţei, să prezinte documentele solicitate de Damen, atunci acestea ar urma să fie declasificate în prealabil.

Până la termenul de la finalul acestei luni, cei de la Departamentul pentru Armamente din cadrul MApN probabil că s-au gândit că nu ar fi rău să profite de instaurarea stării de urgenţă generată de pandemia de coronavirus. Conform decretului prezidenţial şi ordonanţelor de urgenţă emise în completare, în stare de urgenţă instanţele de judecată vor soluţiona doar cauzele urgente. Din acest motiv, funcţionarii MApN au solicitat Curţii de Apel Bucureşti judecarea dosarului corvetelor militare în regim de urgenţă, magistraţii neluând nicio decizie cu privire la cererea respectivă, până la închiderea ediţiei.

Problema care se ridică este definirea urgenţei pentru judecarea dosarului corvetelor. În practica judiciară, urgente sunt dosarele penale cu arestaţi preventiv, cele privind situaţia minorilor, ale celor aflaţi sub tutelă ori curatelă sau ale persoanelor a căror stare socială sau de fapt s-ar putea agrava din cauza prelungirii duratei procesuale.

În cazul dosarului privind corvetele militare, care este urgenţa invocată de MApN? Există vreo ameninţare în Marea Neagră, iminentă, la adresa României, din partea vecinilor din est? Până în acest moment, se pare că nu şi Kremlinul este preocupat în aceste momente de oprirea răspândirii pandemiei în Federaţia Rusă decât de noi planuri militare în Marea Neagră.

Este posibil ca reprezentanţii MApN să fi invocat urgenţa deoarece urmează rectificarea bugetară şi, cum veniturile sunt foarte reduse la bugetul de stat, se tem ca nu cumva o parte din fonduri să fie redirecţionată de actualul guvern către nevoile curente şi stringente. Nu credem că miniştrii Cabinetului Orban, nici măcar Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, au de gând să se atingă de cei 2% din Produsul Intern Brut alocat Apărării, deoarece acest lucru a fost convenit de preşedintele Klaus Iohannis cu partenerii României din NATO şi a fost ratificat de Parlament.

În aceste condiţii despre ce urgenţă poate fi vorba în grăbirea soluţionării de către Curtea de Apel Bucureşti a dosarului privind corvetele militare?

Răspunsul este unul singur: compania franceză Naval Group. Amintim că, în 17 decembrie 2019, la peste o lună de la instalarea în funcţie a guvernului PNL, reprezentanţii Naval Group au avut o întâlnire de lucru cu premierul Ludovic Orban şi cu ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. Întâlnirea, la care a participat şi Michele Ramis, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, a avut loc înaintea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care s-a desfăşurat în aceeaşi zi, şi în care membrii CSAT urmau să aprobe structura bugetului Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2020. Buget, în care au fost prevăzute şi sumele constituind avansul ce ar trebui plătit, după parafarea contractului, pentru programul de realizare a celor patru corvete multifuncţionale destinate Forţelor Navale române.

Amintim că Ministerul Apărării a anunţat la începutul lunii iulie 2019 că asocierea Naval Group - Şantierul Naval Constanţa a fost desemnată câştigătoare în procedura de achiziţie a patru corvete multifuncţionale şi de modernizare a celor două fregate de tip 22 ale Forţelor Navale Române - Regele Ferdinand şi Regina Maria, două nave achiziţionate în urmă cu 15 ani din Marea Britanie, dar care sunt aproape complet descoperite pe partea de armament şi sisteme moderne.

Preţul oferit de asocierea câştigătoare este de 1,2 miliarde de euro (inclusiv TVA) - cu 50 milioane euro mai puţin decât oferta companiei olandeze Damen - şi include construirea în ţară a tuturor celor patru corvete şi modernizarea cu aceleaşi sisteme a celor două fregate, precum şi dotarea iniţială cu armament (tunuri, rachete şi torpile).

Procedura de achiziţie a avut ca factor de departajare preţul cel mai scăzut, atâta timp cât cerinţele tehnice solicitate au fost îndeplinite de ofertanţi.

Atribuirea contractului către asocierea Naval Group-SNC, a fost anunţată pe 3 iulie de Gabriel Leş, fostul ministru al Apărării în guvernarea Dăncilă. Anunţul a fost făcut la câteva zile după ce Leş s-a întâlnit la Bruxelles, tete-a-tete, cu Florence Parly, ministrul apărării din Hexagon.

În contestaţia formulată, compania Damen acuză scurgerile de informaţii din partea MApN privind preţurile oferite, fapt ce a dus în trecut la suspendarea procedurii, dar care n-a fost rezolvat, şi susţine că ar exista un risc ca navele să nu fie produse în totalitate în România. În plus, Damen acuză şi faptul că Fincantieri, celălalt participant la licitaţie, a intrat într-un parteneriat, la începutul anului 2019, tocmai cu Naval Group, exact înaintea stabilirii ofertei câştigătoare de către MApN.