Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 555,3 milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat pe 9 ani, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României. Aceasta a fost a patra licitaţie cu succes dintr-un total de cinci operate în luna mai, licitaţii prin care Finanţele au atras în această lună 2,43 miliarde de lei.
Licitaţia de ieri pentru obligaţiunile cu scadenţa octombrie 2030 a atras oferte de 740,3 milioane de lei, la o valoare de prospect de 500 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că emisiunea a avut un raport bid-to-cover destul de slab de circa 1.48 lei pentru fiecare leu vândut.
Randamentul mediu de împrumut a fost de 3,28%, în creştere cu 26 puncte de bază (0,26%) faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă, din luna aprilie.
Faţă de licitaţia de pe aceeaşi scadenţă din februarie, când costurile de finanţare erau la minime multianuale şi chiar istorice pe scadenţa de 10 ani, randamentul acceptat ieri de Finanţe este mai mare cu 60 de puncte de bază, adică cu 0,6%.
"Licitaţia va fi un test al apetitului investitorilor pentru această parte a curbei în lei după respingerea licitaţiei pentru ianuarie 2028 de săptămâna trecută. Obligaţiunile licitate astăzi (n.r. ieri) cu scadenţa în octombrie 2030 au un sold de 4,48 miliarde lei şi o lichiditate mai mică pe piaţa secundară", notau ieri analiştii BCR Cercetare într-o notă de analiză.
Săptămâna trecută a adus o creştere a costurilor de finanţare pe termen lung ale României, evoluţie venită pe fondul scăderii apetitului pentru risc al investitorilor ca urmare a unui nou episod de recalibrare a aşteptărilor inflaţioniste şi al temerilor acestora legate de conduita politicii monetare a Rezervei Federale din Statele Unite (Fed). Ieşirile de pe obligaţiunile în lei au fost exacerbate şi de aşteptarea datelor pe inflaţie şi a deciziei BNR de săptămâna trecută. Luna martie a consemnat de asemenea ieşiri nete ale investitorilor nerezidenţi de 2,4 miliarde de lei de pe piaţa titlurilor de stat din România.
Ieri, în piaţa secundară, randamentul pe scadenţa 10 ani a României, barometrul pentru costul de finanţare din economie, a urcat la un maxim al ultimelor două luni şi jumătate, respectiv 3,28%, după ce în debutul lunii mai a scăzut la 3% de la 3,4% în 1 martie. Costul de finanţare pe 10 ani al României a atins un minim istoric de 2,66% în 11 februarie. Recuperarea terenului pierdut iniţial a venit pe fondul scăderii randamentelor pe pieţele externe, în special pe piaţa de obligaţiuni din Statele Unite.
Ministerul Finanţelor realizează împrumuturile pentru finanţarea deficitului aprobat prin buget de 7,16% din PIB şi pentru refinanţarea datoriei publice ce ajunge la scadenţă anul acesta, iar costurile împrumuturilor sunt foarte importante astfel încât bugetul să nu fie supra-aglomerat de plata datoriei contractate.
Joia trecută, Ministerul de Finanţe a atras alte 699,2 milioane de lei de pe piaţa internă, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 3 ani (scadenţa noiembrie 2024), la un randament mediu de 2,38%, în scădere cu 2 puncte de bază faţă de ultima licitaţie de pe această scadenţă din debutul lunii aprilie. Cererea a fost de 779,2 milioane de lei, peste prospectul de emisiune de 600 de milioane de lei.
Pe lângă licitaţia de ieri, în această săptămână, Ministerul de Finanţe a mai programat o licitaţie de titluri scadente în iunie 2026 în volum de 690 milioane de lei. Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 967 milioane de lei prin certificate pe 12 luni şi cu 245 milioane de lei prin titluri scadente în aprilie 2036, la costuri medii anuale de 1,90%, respectiv 4,14%.
Amintim că pe 22 martie Guvernul a avut o scadenţă de peste 9 miliarde de lei, plată care a îmbunătăţit lichiditatea din sistemul bancar ce a revenit pe un surplus de 4,6 miliarde de lei în raport cu BNR în luna aprilie.