Ministerul Finanţelor bifează o nouă licitaţie eşuată pe fondul creşterii costurilor de finanţare

Ministerul Finanţelor a mai bifat ieri o nouă licitaţie eşuată în palmaresul acestui an, a doua în doar două săptămâni şi a şasea la număr din a doua jumătate a lunii februarie încoace, în condiţiile în care randamentele cerute de finanţatori au continuat să crească pe fondul turbulenţelor financiare externe şi a recalibrării aşteptărilor privind dinamica economică a României.

Datele publicate de Banca Naţională a României (BNR) arată o cerere anemică de doar 343,4 milioane de lei pentru licitaţia de titluri de stat cu scadenţa iunie 2026 prin care Ministerul voia să împrumute din piaţă 600 de milioane de lei.

Investitorii nu au avut mai apetit pentru această parte a curbei în lei chiar dacă luni Ministerul de Finanţe a reuşit să atragă printr-o licitaţie de titluri scadente în octombrie 2030 puţin peste 555 milioane de lei. De notat că costul de finanţare pe aceste titluri pe 9 ani a fost cu 26 de puncte de bază (0,26%) mai mare faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă din luna aprilie. Faţă de licitaţia de pe aceeaşi scadenţă din februarie, când costurile de finanţare erau la minime multianuale şi chiar istorice pe scadenţa de 10 ani, randamentul acceptat ieri de Finanţe este mai mare cu 60 de puncte de bază, adică cu 0,6%.

Săptămâna trecută, licitaţia pentru titluri scadente în ianuarie 2028 a fost de asemenea un eşec în condiţiile în care investitorii au subscris doar 219,4 milioane de lei la o valoare de prospect a emisiunii de 600 milioane de lei.

Între cele două licitaţii au venit totuşi datele privind creşterea economică trimestrială de 2,8% a României şi revenirea aproape integrală la nivelurile pre-pandemie ale PIB. De asemenea, inflaţia a primit o nouă perspectivă din partea BNR la finalul săptămânii trecute cu o accelerare anticipată la 4,1% la finalul anului, factori ce coroborat au dus la creşterea costurilor de finanţare.

Rata de dobândă pe scadenţa 10 ani din piaţa secundară (RO10Y) a urcat în consecinţă ieri la 3,32% de la 3% în 12 mai, conform datelor furnizate de investing.com. Acesta este cel mai ridicat nivel al ratei de dobândă pe 10 ani din data de 1 martie încoace.

În acelaşi timp, săptămâna trecută a adus o creştere generală a costurilor de finanţare ale României, evoluţie venită pe fondul scăderii apetitului pentru risc al investitorilor ca urmare a unui nou episod de recalibrare a aşteptărilor inflaţioniste pe Statele Unite şi al temerilor acestora legate de conduita politicii monetare a Rezervei Federale din Statele Unite (Fed). Ieşirile de pe obligaţiunile în lei au fost exacerbate şi de aşteptarea datelor pe inflaţie şi a deciziei BNR de săptămâna trecută. Luna martie a consemnat de asemenea ieşiri nete ale investitorilor nerezidenţi de 2,4 miliarde de lei de pe piaţa titlurilor de stat din România.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 967 milioane de lei prin certificate pe 12 luni şi cu 245 milioane de lei prin titluri scadente în aprilie 2036, la costuri medii anuale de 1,90%, respectiv 4,14%.

Amintim că pe 22 martie Guvernul a avut o scadenţă de peste 9 miliarde de lei, plată care a îmbunătăţit lichiditatea din sistemul bancar ce a revenit pe un surplus de 4,6 miliarde de lei în raport cu BNR în luna aprilie.

Rămâne de văzut dacă BNR va reintra la cumpărare pe piaţa secundară a titlurilor de stat cum s-a întâmplat în debutul lunii martie după ce o licitaţie eşuată a Ministerului de Finanţe a majorat costurile de finanţare pe 10 ani la 3,4%. BNR a intervenit atunci pentru a facilita ieşiri de capital ordonate şi pentru a transmite un semnal cu privire la costurile acceptabile pentru acest an. În aprilie BNR a continuat să fie activă în piaţa secundară pentru a reduce din volatilitatea din piaţa titlurilor de stat şi astfel a operat achiziţii cumulate în aprilie şi martie de 247,4 milioane de lei.