Ministerul Finanţelor încheie prima licitaţie de succes după turbulenţele din februarie şi împrumută 461 milioane de lei

Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 461 milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat pe doi ani, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Pe piaţa primară nu au fost licitaţii de obligaţiuni în ultima săptămână şi jumătate, perioadă în care randamentele suverane ale României din piaţa secundară au crescut puternic. Aceasta a fost prima emisiune din luna martie.

Licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa iunie 2023 a atras oferte solide, de 963,2 milioane de lei, la o valoare de prospect de 400 de milioane de lei, adică emisiunea s-a bucurat de un raport bid-to-cover pozitiv de puţin peste 2.4 lei pentru fiecare leu vândut. Randamentul mediu de împrumut a fost de 2,24%, în scădere cu 146 de puncte de bază faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă, din luna martie a anului 2020. O licitaţie de succes în piaţa primară duce deobicei la randamente mai scăzute în piaţa secundară.

Săptămâna trecută, pe piata secundară, curba randamentelor pentru obligaţiunile suverane emise în lei a urcat semnificativ, în medie cu 30-35 puncte de bază, mai ales pe scadenţele de 5 şi 15 ani, în timp ce maturitatea de 10 ani s-a apropiat de 3,5%, cel mai ridicat nivel din octombrie 2020. Aceeaşi tendinţă de creştere a costurilor de finanţare s-a observat şi în cazul vecinilor polonezi şi maghiari, unde majorarea randamentelor la obligaţiunile suverane în moneda locală de pe scadenţa de 10 ani a fost de peste 40 de puncte de bază. În paralel, randamentele obligaţiunilor suverane româneşti denominate în euro au urcat cu 20-25 de puncte de bază, maturitatea de 10 ani urcând la 1,8%, evoluţii venite în contextul în care obligaţiunile suverane cu maturitatea de 10 ani din Statele Unite au ajuns la 1,47% pe fondul temerii privind explozia inflaţiei.

Analiştii BCR arată într-un raport că "obligaţiunile guvernamentale în lei au recuperat în ultimele zile o parte a terenului pierdut începând cu mijlocul lunii februarie, ajutate de evoluţiile externe unde randamentele au scăzut atât în Germania cât şi Statele Unite". Ieri, randamentul pe 10 ani al României a stagnat la 3,2%. În data de 11 februarie, rata de dobândă pe 10 ani a României atingea 2,66%, la vremea respectivă minimul ultimilor cinci ani. 

"Lichiditatea a fost redusă ceea ce a accentuat mişcările din piaţă", arată specialiştii BCR Cercetare, care adaugă că diferenţa de randament dintre obligaţiunile guvernamentale în lei pe 10 ani şi cele pe 3 ani a scăzut cu aproape 9 puncte de bază în ultima săptămână şi a ajuns la 105 puncte de bază. Diferenţialul de randament dintre titlurile suverane pe 10 ani în lei şi cele similare în zloţi polonezi s-a redus cu 19 puncte de bază în ultima săptămână şi a ajuns la 176 puncte de bază.

Evoluţia ascendentă a randamentelor suverane din finele lunii februarie a fost pornită de vânzările masive din piaţa americană de obligaţiuni şi a fost accentuată ulterior de o licitaţie slabă de titluri pe 5 ani a Trezoreriei americane în data de 25 februarie. Investitorii au redus de asemenea la nivel global din deţinerile de titluri de stat în condiţiile creşterii puternice a aşteptărilor inflaţioniste (investitorii iau expunere pe pieţe şi prin intermediul coşurilor de titluri financiare, ceea ce conectează inclusiv piaţa noastră la evoluţiile internaţionale). 

Şi Ministerul de Finanţe al României a avut o licitaţie anemică luni, 22 februarie, ultima realizată de minister până la cea de ieri. Atunci, Ministerul nu a vândut nicio obligaţiune (scadenţa ianuarie 2028) în condiţiile în care investitorii au depus oferte de doar 313 milioane de lei în condiţiile în care în prospect era vorba de 500 de milioane de lei. Şi licitaţia din 18 februarie a fost una slabă, cu oferte de 460 de milioane de lei la un prospect de 500 de milioane. Ministerul a adjudecat atunci 430 de milioane de lei la randamente mult în creştere pe scadenţa octombrie 2034.

Curba randamentelor la titlurile de stat ale României a devenit mult mai abruptă în ultimele câteva săptămâni, evoluţie venită şi pe fondul publicării surprizei de creştere economică de 5,3% din trimestrul al patrulea şi a inflaţiei de 2,99% din ianuarie. Rămâne de văzut cât de puternică va fi în continuare presiunea ascendentă aplicată pe costurile de finanţare în condiţiile în care necesarul de finanţare al României din acest an (sumele ce trebuie împrumutate pentru a acoperi gaura din buget dintre venituri şi cheltuieli) este de aproape 130 de miliarde de lei. De menţionat că Ministerul de Finanţe a început finanţarea deficitului pe 2021 încă din noiembrie 2020 şi are sume consistente atrase deja, ceea ce îi oferă flexibilitate la acceptarea ofertelor din piaţa primară.

În orice caz, săptămâna aceasta a adus şi o evoluţie ascendentă a cotaţiilor ROBOR: ROBOR la 3 luni a urcat de la 1,55% în data de 25 februarie la 1,70% miercuri, iar ROBOR la 6 luni a urcat de la 1,63% în data de 25 februarie la 1,74% miercuri. Ieri, ROBOR la 3 luni a coborât cu 1 punct de bază la 1,69%, iar ROBOR la 6 luni a stagnat. Evoluţia ascendentă poate indica o deteriorare uşoară a lichidităţii sau aşteptări în creştere cu privire la probabilitatea ca Banca Naţională a României să majoreze dobânzile de politică monetară în contextul recalibrării aşteptărilor economice şi inflaţioniste. România este aşteptată de majoritatea economiştilor să înregistreze un avans al PIB de peste 4-5% în 2021 după contracţia de 3,9% din 2020.

De asemenea, în ultimele două zile se observă şi o creştere a cursului euro/leu peste pragul de consolidare al ultimelor câteva luni de 4,875 apărat până acum de BNR. Cursul a fost cotat ieri la 4,8784 lei/euro, în depreciere uşoară (0,03%) de la 4,8768 lei/euro miercuri. După cotarea de ieri, euro s-a dus şi mai sus şi la ora 17:00 se tranzacţiona la 4,881 lei cu tendinţă spre 4,882.

Având în vedere turbulenţele externe din ultima perioadă, este posibil ca presiunea de depreciere din mediul extern de pe curs să fi fost mult prea mare în raport cu beneficiul menţinerii cursului stabil din perspectiva rezervei valutare. BNR a păstrat cursul stabil în ultimele luni în timp ce valutele din regiunea noastră au avut deprecieri mari în faţa monedei unice europene. BNR practică un regim de flotare controlată a leului. În ultimii ani devalorizarea anuală a leului a fost de 2%, adică diferenţialul de dobândă dintre leu şi zona Euro.

"Au fost tensiuni pe pieţele internaţionale care s-au resimţit mai mult pe pieţele emergente. Dacă vă uitaţi în zilele precedente am avut creşteri mai mari şi pe zlot şi forint. Astăzi (miercuri - n.r.) s-au resimţit şi pe leu. E o perioadă de consolidare în jurul acestui nivel, de 4,87 de lei/euro. Variaţiile sunt relativ mici în jurul acestui nivel cauzate mai degrabă de componente externe", a declarat miercuri, pentru Agerpres, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, după ce BNR a cotat euro la 4,8768 lei.

BNR va publica astăzi raportul statistic lunar ce va arăta cel mai probabil că BNR nu a reintrat la cumpărare nici pe finalul lunii februarie pe piaţa titlurilor de stat pentru coborârea randamentelor suverane ale României. BNR nu a publicat până în prezent structura portofoliului de titluri de stat în valoare de 5,3 miliarde de lei, titluri cumpărate în perioada aprilie-august 2020, astfel că nu se ştiu scadenţele pe care BNR a pus presiune descendentă. Potrivit BCR, deţinerile de obligaţiuni guvernamentale în monedă locală ale băncii centrale din România din soldul total al titlurilor de stat este de aproape 3%.

Revenind la piaţa titlurilor de stat din România, Ministerul Finanţelor are în plan emiterea de titluri de stat în valoare de 3,85 miliarde lei în luna martie, mult sub emisiunile din februarie care s-au situat la 6,8 miliarde lei. Există posibilitatea majorării împrumuturilor la licitaţiile la care cererea investitorilor va fi ridicată, spun analiştii BCR, care adaugă că pe 22 martie ajunge la scadenţă o obligaţiune de 9,1 miliarde lei, ceea ce implică o creştere a lichidităţii din piaţă.