MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE: Primele schiţe pentru programele de Infrastructură Mare şi Competitivitate

V.B.
Fonduri Europene / 30 ianuarie 2014

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat, ieri, primele schiţe pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi Programul Operaţional Competitivitate (POC), două dintre cele patru programe pentru care instituţia va îndeplini funcţia de Autoritate de Management în exerciţiul bugetar 2014-2020.

POIM 2014‐2020 este un document strategic de programare în domeniile transportului, mediului şi energiei regenerabile.

Programul face obiectul negocierii cu Comisia Europeană (CE) şi asigură cadrul de implementare a investiţiilor la nivel local, regional şi naţional în infrastructura de transport (rutier, feroviar, aerian, naval, maritim şi intermodal), în cea de mediu (apă, apă uzată, deşeuri, biodiversitate, schimbări climatice, gestionare dezastre), precum şi cadrul de implementare a investiţiilor în eficienţa energetică (energie regenerabilă, distribuţie şi siguranţă).

Versiunea finală de lucru urmează să fie gata în martie, iar versiunea finală aprobată, în septembrie.

POC 2014-2020 vizează cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea (CDI), precum şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiile (TIC).

MFE îşi propune, prin acest program, încurajarea investiţiilor private în CDI şi a parteneriatelor de cercetare între întreprinderi şi organizaţiile de cercetare, în vederea creşterii transferului de cunoştinţe, tehnologie şi de personal cu competenţe avansate. Totodată, este urmărită dezvoltarea accesului la instrumente financiare a IMM‐urilor inovative, precum şi stimularea înfiinţării de afaceri inovative de tipul start‐up şi spin‐off.

În domeniul TIC, MFE îşi propune dezvoltarea aplicaţiilor şi cadrului specific pentru e‐Guvernare, interoperabilitate, asigurarea securităţii reţelelor şi a sistemelor informatice.

Alte două obiective ale ministerului sunt dezvoltarea utilizării TIC în educaţie, sănătate şi cultură şi facilitatea comerţului electronic.

Versiunea finală de lucru va fi gata în martie, iar cea finală aprobată, în iunie.

Pe lângă POIM şi POC, MFE va asigura funcţia de Autoritate de Management pentru PO Dezvoltare Capital Uman şi pentru PO Asistenţă Tehnică.

Surse din presă transmit că, pe 21 ianuarie, într-o conferinţă de presă comună cu Johannes Hahn (comisarul pentru Politică Regională), ministrul Eugen Teodorovici a declarat că ţara noastră va trimite Comisiei Europene Acordul de Parteneriat revizuit "undeva în luna februarie şi programele operaţionale spre final de luna martie, astfel încât Comisia să poată intra în procedura clasică de a aproba aceste documente".

Eugen Teodorovici a mai arătat că, pentru România, este important că "poate lansa proiecte pentru noul cadru financiar şi până când Comisia va aproba aceste documente".

La sfârşitul lunii decembrie, experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor de la Bucureşti, prin intermediul misiunii României la Bruxelles, că prima versiune a Acordului de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte valorificarea lecţiei date de eşecul cheltuirii banilor UE. Observaţiile au fost făcute pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat, finalizată în octombrie.

"Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", potrivit specialiştilor CE.

Totodată, experţii Comisiei atrăgeau atenţia că ar trebui mai bine valorificate lecţiile învăţate între 2007 şi 2013, când şi ţara noastră a avut la dispoziţie fonduri comunitare, pe care, însă, nu le-a putut atrage. Mai mult decât atât, susţineau reprezentanţii CE, autorităţile române ar trebui să pună accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, definiţia priorităţilor de finanţare fiind de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor prea largă într-o "încercare aparentă" de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.

În opinia CE, prezenta situaţie riscă să genereze o pierdere a capacităţii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienţa şi impactul fondurilor europene, în condiţiile în care nivelul de absorbţie ar trebui să crească în raport cu perioada anterioară.

Prima versiune a Acordului de Parteneriat indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020 şi a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Victor Ponta şi ministrul Eugen Teodorovici.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.

    Falimentul de la Banca Unirea 

    În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea. 

    Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor. 

    Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci 

    Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare. 

    Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD. 

    Ulei din Rezervele de stat 

    Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului. 

Comanda carte
Gala BURSA 2024
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9759
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7742
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3721
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9774
Gram de aur (XAU)Gram de aur415.3204

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb