Ministerul Internelor vrea înăsprirea pedepselor pentru traficanţii de imigranţi

Actualizare 22:47 Ungaria autorizează guvernul să folosească armata împotriva imigranţilor

Parlamentul ungar a aprobat o lege care autorizează guvernul să folosească armata împotriva imigranţilor, potrivit Reuters. Printre puterile de care dispune astfel guvernul de la Budapesta se numără utlizarea de forţe neletale.

Legea prevede utilizarea de arme însă doar cu gloanţe de cauciuc, dispozitive pirotehnice, grenade lacrimogene sau arme cu plasă, potrivit textului de lege postat pe site-ul Parlamentului.

Partidul naţionalist radical Jobbik, care a cerut măsuri chiar şi mai dure de atât, a sprijinit la vot partidul de centru-dreapta a lui Viktor Orban, Fidesz, astfel încât legea a trecut prin Parlamentul de 199 de membri cu 151 voturi "pentru", 12 "împotrivă" şi 27 de abţineri.

(A.C.)

-------------------

Actualizare 22:20 Ministrul ungar de externe: "Ponta minte constant şi calomniază Ungaria"

• Szijjarto: "Atitudinea sa este ruşinea Europei"

Premierul Victor Ponta "minte constant şi calomniază o ţară vecină", acuză ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, subliniind că atitudinea liderului român reprezintă "ruşinea Europei".

"Este ruşinea Europei că Victor Ponta, care face obiectul unei investigaţii penale, minte în mod constant şi calomniază o ţară vecină", a declarat Peter Szijjarto, citat de MTI, transmite Mediafax.

"Ungaria respectă toate reglementările europene în gestionarea crizei imigranţilor; Ungaria este într-o poziţie delicată, întrucât alte două state membre UE încalcă deliberat şi ostentativ legislaţia Uniunii Europene. Grecia nu este capabilă să îşi protejeze frontierele, iar Croaţia trimite mii de imigranţi în Ungaria fără a-i înregistra", a adăugat Szijjarto.

Premierul Victor Ponta a declarat, azi, în legătură cu afirmaţiile ministrului ungar de Externe privind problemele sale penale, că autorităţile ungare "se bagă în jocuri interne politice" din România, Ponta spunând că ţara trebuie condusă de la Bucureşti, nu de la Budapesta. "Mă bucură interesul Ministerului de Externe ungar pentru politica din România. Deoacamdată, îmi menţin opiniile care sunt similare cu ale premierului sârb, premierului croat, premierului austriac, ale Comisiei Europene, ale secretarului general ONU, şi anume că atitudinea Ungariei în această criză a refugiaţilor este o atitudine neeuropeană şi o ruşine pentru Europa şi că să faci garduri la graniţa între două ţări membre ale UE, România şi Ungaria, este o chestiune nemaiîntâlnită şi care nu are nicio legătură cu spiritul european, motiv pentru care o să-mi apăr ţara şi Guvernul", a afirmat Ponta, întrebat despre ultimele afirmaţii ale ministrului ungar de Externe, Peter Szijjarto.

Ponta a mai spus că autorităţile ungare "se bagă în jocuri politice interne din România". "Faptul că autorităţile maghiare se bagă în jocuri interne politice din România, eu cred că toată lumea ar trebui să răspundă ca şi mine, şi anume cu indignare. Nu cred că este vreun sclav prin România, fie prin presă, fie prin politică, care să se bucure că ne ceartă cineva de la Budapesta. Eu vreau să ne conducem ţara de la Bucureşti, nu de la Budapesta şi până acum am ştiut să o facem foarte bine", a arătat Ponta. Ministerul ungar al Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul român la Budapesta, luni, în urma declaraţiilor făcute sâmbătă de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Acesta spunea că ridicarea de garduri "este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil", care încalcă spiritul Uniunii Europene.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a reacţionat spunând că s-ar "aştepta la mai multă modestie din partea unui ministru de Externe al cărui premier se confruntă cu un proces". "Ne-am aştepta la mai multă modestie din partea unui ministru de Externe al cărui premier se confruntă cu un proces. Noi suntem un stat vechi de peste 1.000 de ani, care de-a lungul istoriei sale a trebuit să se apere nu doar pe sine, ci şi Europa, de multe ori. Aşa va fi şi acum, fie că ministrului român de Externe îi place sau nu", a spus Szijjarto.

• Oprea, la Consiliul JAI de mâine, cu acelaşi mandat: România poate primi 1.785 de imigranţi

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne pe tema migraţiei care va avea loc mâine la Bruxelles, vicepremierul Gabriel Opres va susţine mandatul încredinţat de preşedinte şi de premier, respectiv că "România îşi manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)".

"În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ", precizează MAI.

La întrunirea extraordinară a Consiliului JAI de marţi vor participa miniştrii de interne din statele Uniunii Europene, reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Agenţiilor UE din domeniul JAI (EUROPOL, FRONTEX, Biroul de Ajutor European pentru Azil).

(A.C.)

-----------------

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a iniţiat un proiect de lege care vizează înăsprirea sancţiunilor pentru traficanţii de imigranţi, minimul pedepsei pentru această faptă fiind majorat de la trei la cinci ani, iar în cazul în care migrantul este supus la rele tratamente, pedeapsa poate ajunge până la 12 ani, conform unui comunicat emis de MAI.

Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională şi ministru al Afacerilor Interne, a dispus iniţierea proiectului de lege, care reprezintă un demers de descurajare a celor care racolează, călăuzesc şi transportă persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, arată MAI.

Potrivit proiectului de lege, traficul de imigranţi săvârşit în scopul obţinerii unui folos patrimonial sau când se desfăşoară prin mijloace care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea imigrantului ori când acesta este supus la tratamente inumane, se va sancţiona cu o pedeapsă care poate ajunge până la 12 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi.

Totodată, prin modificarea propusă la articolul 263 din Codul Penal, minimul pedepsei pentru infracţiunea de trafic de migranţi creşte de la trei la cinci ani.

În acelaşi timp, proiectul prevede confiscarea specială a bunurilor care au fost folosite în orice mod pentru săvârşirea acestor infracţiuni sau a banilor rezultaţi din traficul de migranţi.

"Având în vedere obligaţiile asumate de România în materia cooperării internaţionale, a schimbului de informaţii precum şi altor măsuri corespunzătoare securizării frontierei de stat, este necesară contracararea cauzelor profunde ale migrării ilegale, în special acelea care sunt legate de tratarea cu umanitate şi respectarea drepturilor migranţilor, precum şi reducerea avantajelor pe care migrările internaţionale le aduc celor care intenţionează să profite de situaţia specială în care se regăsesc migranţii", a precizat MAI în comunicat.

Guvernul a aprobat, în 16 septembrie, printr-o hotărâre, Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2015-2020 şi Planul de acţiune pe anul 2015, documente care au fost transmise Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Potrivit Strategiei, cooperarea între autorităţile cu competenţă în domeniul combaterii imigraţiei ilegale, inclusiv a traficului de persoane şi a traficului de migranţi ca elemente componente ale acesteia, vor constitui priorităţi, o atenţie deosebită acordându-se cetăţenilor proveniţi din statele cu potenţial migraţionist sau care pot aduce atingere siguranţei naţionale.

În documentul aprobat de Guvern se precizează că imigraţia şi azilul sunt influenţate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, astfel că au fost identificate aspecte ce pot influenţa, pe termen mediu şi lung, situaţia, şi anume menţinerea situaţiei conflictuale din Siria, reactivarea conflictului armat din Irak, menţinerea unei situaţii instabile în Ucraina şi Transnistria, intensificarea conflictului armat israeliano - palestinian, menţinerea situaţiei migraţiei ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migraţia ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România.

Planul de acţiune pe anul 2015 constituie un mijloc prin care se stabilesc activităţi concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraţionist aflat în creştere.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat în 17 septembrie, după şedinţa CSAT, că la Consiliul JAI pe tema migraţiei, ministrul de Interne va avea un mandat "foarte asemănător" cu cel de la ultima reuniune, România fiind solidară cu celelalte state membre UE, dar neputând considera cotele obligatorii o soluţie.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc în 14 septembrie, la Bruxelles, au participat miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi reprezentanţii Comisiei Europene, fiind luate în discuţie toate aspectele cuprinse în pachetul de propuneri prezentat de către Comisia Europeană în 9 septembrie.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în 19 septembrie, că România îşi menţine poziţia privind numărul refugiaţilor pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.

Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia. Este puţin probabil să se ajungă la un acord privind stabilirea de cote obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranţi, aşa cum a propus Comisia Europeană.

Consiliul European a stabilit în iulie distribuirea a 32.256 de imigranţi cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele să fie actualizate în decembrie 2015 până la limita totală de 40.000 de persoane. Ţările care vor participa la acest mecanism vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat. În cadrul acestei scheme iniţiale de relocare, România ar fi urmat să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari.

În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu "ţări de origine sigure", precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.