Ministerul Mediului demarează un studiu care să arate care este populaţia de urşi din România

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor supune dezbaterii publice Ordinul privind condiţiile de acordare a derogărilor de la statutul de protecţie pentru speciile de urs şi lup, iar ministrul de resort, Costel Alexe, anunţă că, împreună cu AFM, demarează un studiu care să arate o estimare mult mai exactă a populaţiei de urşi din România, precum şi o estimare a evoluţiei acesteia, potrivit news.ro.

"Dincolo de mândria noastră că România are cei mai mulţi urşi bruni din Europa, ţării noastre îi lipsesc date exacte privind numărul urşilor din ţară dar şi evoluţia în viitor a populaţiei de urşi. Toate cifrele pe care le avem astăzi sunt mai degrabă estimări ale frecvenţei urşilor în pădure. Avem 30 de judeţe în care ursul brun există. Cu toate astea, ne lipseşte o hartă a celor mai vulnerabile comunităţi din România la atacurile carnivorelor mari. Doar un studiu bine elaborat poate sta la baza unei politici corecte de mediu, care să împace cele două obiective: protecţia speciei şi siguranţa populaţiei. Demarăm prin AFM un studiu complex în acest sens. Un studiu care să răspundă la multe din întrebările noastre, ca autoritate, dar şi ale iubitorilor speciei", precizează ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, într-un comunicat, fără a da mai multe detalii privind studiul.

În ceea ce priveşte Ordinul supus dezbaterii, acesta este emis de minister pentru a preveni eventuale situaţii de urgenţă provocate de atacurile speciei asupra populaţiei, dar şi pentru limitarea pagubelor provocate de urşi sau lupi bunurilor cetăţenilor.

Astfel, Ordinul prevede ca numărul maxim de derogări acordate de autoritate până în primăvara anului viitor, să fie de 140 de exemplare de urşi bruni şi 90 de exemplare de lupi.

"Responsabilitatea noastră este dublă: Pe de-o parte, trebuie să facem tot ceea ce ne stă în puteri pentru a avea grijă de speciile protejate din România. Iar, pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că populaţia este în siguranţă. Ştim bine că în ultimii ani au fost destul de multe atacuri ale urşilor asupra populaţiei, unele dintre acestea fiind fatale. Prin urmare, la baza acestui ordin stau două elemente cheie: protecţia speciei şi siguranţa populaţiei. Numărul de 140 de derogări reprezintă o bază de intervenţie şi prevenţie cu care noi, autoritatea, trebuie să fim pregătiţi pentru eventuale cazuri nedorite. Niciun urs din cei 140 nu va fi mutat în altă pădure, tranchilizat sau împuşcat dacă nu există motiv real: se va interveni doar în cazuri de urgenţă, când urşii pun în pericol viaţa unuia dintre noi sau în cazuri de prevenţie, când aceştia provoacă pierderi materiale oamenilor, atacându-le locuinţele sau culturile", spune Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Precizăm că ordinele de derogare rămân la dispoziţia Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor care le va acorda atunci când teritoriul semnalează cazuri de intervenţie sau prevenţie. În acelaşi timp, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lucrează deja la o procedură de acordare a derogărilor care să nu întârzie reacţia în teren a echipelor de urgenţă.

"Până la aprobarea acestui ordin vom fi gata şi cu o procedură rapidă de acordare a derogărilor. Au fost multe cazuri când urşii au devenit agresivi, iar echipele din teren nu au putut interveni imediat, pentru că aşteptau hârtia de la minister. Nimeni nu-şi permite să rişte viaţa cuiva din cauza unei birocraţii lente. Tot procesul de derogare trebuie să fie fluent şi rapid", mai spune Costel AlexeE.

De asemenea, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor a identificat o sursă de finanţare pentru elaborarea unui studiu privind politicile de mediu care se impun asupra speciei ursului brun, ţinând cont de cele două elemente cheie, mai arată comunicatul.

Opinia Cititorului ( 1 )

1. Ordin gresit total
(mesaj trimis de Benke Iosif în data de 30.04.2020, 12:50)
De la:
Asociatia Proprietarilor de Terenuri din Zona Zetea nr6/29.04.2020
Zetea 272, jud Harghita CUI 26153601
AVPS Zetelaka Es Tarsai nr 150/29.04.2020,
Zetea 272, jud Harghita, CUI 25315527
Catre
Ministerul Mediului Apelor si Padurilor
Directia Biodiversitate, Directia Managementul Resurselor Cinegetice
La proiectul de ordin de derogare OM pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciilor de urs și lup, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante
Va somam si notificam sa aveti in vedere respectarea urmatoarelor legi si ordine:
1.LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
EMITENT: PARLAMENTUL, PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 944 din 22 noiembrie 2006 Data intrarii in vigoare : 25 noiembrie 2006, modificat prin LEGEA nr. 13 din 9 ianuarie 2020.
CAP. II Administrarea şi gestionarea faunei cinegetice a României
ART. 6 (1) Principalele atribuţii ale administratorului faunei cinegetice sunt următoarele:
f^1) acordă nivel de intervenţie şi prevenţie anual, pentru prevenirea pagubelor şi accidentelor la speciile din anexa nr. 2; nivelul prevenţiei se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.
ART. 43
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f^1) şi art. 39 alin. (1) lit. g) şi z).
Explicatii :
Legiuitorul a impus ca Ministerul de resort sa aiba obligatia de a emite anual cote de interventie si cote de preventie la speciile urs si lup
Cota de interventie se refera la acordarea de derogare punctuala referitoare la un caz anume, la cererea gestionarului fondului cinegetic, in mod retroactiv, de a se interveni pentru extragerea unui urs care a omorat vite, sau chiar om. Acest tip de interventie este reactiv, si se acorda DUPA efectuarea pagubei de catre urs. Cota de interventie ca si tip de actiune, se regaseste in Planul de Actiune URS la Actiunea 1.5 ~ Vânătoarea ca măsură de management a speciei urs brun în România la Pct b. Vânătoarea ca măsură de prevenire a conflictelor și pagubelor produse de specia urs brun. (vezi explicatii la Planul de Actiune Urs)
Cota de preventie este tot o interventie, si se refera la acordarea de derogare, fara sa existe cerere punctuala ci o cerere de derogare grupata pe un numar maxim de interventie (adica o cota de vanatoare ceruta in Anexa nr 7 a Evaluarii de primavara a carnivorelor mari) de la gestionarul fondului cinegetic, de a se interveni ANTERIOR producerii unor pagube, exact pentru a preveni aceste pagube, pentru extragerea unor exemplare de ursi in scopul reducerii numarului de exemplare ale populatiilor de ursi. Acest tip de interventie se regaseste in Planul de Actiune URS la Actiunea 1.5 ~ Vânătoarea ca măsură de management a speciei urs brun în România la Pct a., Extragerea surplusului populațional pe sexe și clase de vârstă, prin acțiuni specifice de vânătoare (vezi explicatii la Planul de Actiune Urs). Aceasta cota se cere de catre gestionarul fondului cinegetic prin completarea Anexei 7 din Evaluarea de primavara a carnivorelor mari!
COTA DE INTERVENTIE SI COTA DE PREVENTIE NU SE POT COMASA INTR UN SINGUR ORDIN, ACESTE TREBUIE SA FIGUREZE CU CIFRE DE EXTRAS SI CONDITII DE EFECTUARE A ACTIUNILOR IN MOD SEPARAT ! Insasi Legea 407 prevede clar :
nivelul prevenţiei se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.
2.Ordinului Vice –Prim Ministrului, Ministrului Mediului, nr. 625/2018, privind aprobarea Planului national pentru conservarea populatiei de urs brun din Romania, Monitor Oficial anul 186 (XXX) Nr 549 bis, care precizeaza următoarele:
Pct. 4. Revizuirea „Planul de acțiune pentru conservarea populația de urs brun din România” ca parte integrată a „Planului de management pentru conservarea populației de urs brun din România”
Mărimea optimă a populației de urs brun, din punct de vedere ecologic, social și economic, este de aproximativ 4.000 de exemplare, iar habitatele specifice ocupă o suprafață de aproximativ 69.000 km2. l
ACȚIUNE 1.4. Asigurarea efectivului optim al populației de urs brun
. (2)- EXTRAS: Zone de management durabil
Reglarea densităților efectivelor de urs brun prin acțiuni de vânătoare reglementată de către autoritatea centrală care răspunde de managementul speciei.
Nivelul maxim si modul de intervenţie in populaţia de urs brun prin vânătoare in zona de management durabil se determina in urma studiilor anuale bazate pe monitorizări permanente/anuale la nivel naţional, bazate pe datele primare de prezenta colectate de pe fondurile cinegetic.
ACȚIUNE 1.5. Vânătoarea ca măsură de management a speciei urs brun în România
Menținerea unei populații de urs brun optime din punct de vedere ecologic, economic și social, prin extragerea surplusului populațional (diferența dintre efectivul reale estimat și efectivul optim), din zonele cu densități ridicate, prin acțiuni specifice de vânătoare reglementată, pentru realizarea echilibrului în natură și în vederea păstrării stării actuale de conservare favorabilă a populației de urs brun din România;
Prevenirea și reducerea pagubelor și conflictelor provocate de specia urs brun prin reducerea numerică controlată a efectivelor de urs brun din zonele potențiale de conflicte;
Acceptarea speciei de către toate grupurile de interese, care conviețuiesc direct cu specia urs brun, astfel încât să se asigure o coexistență reală omurs.
In actualul context naţional, starea de conservare a speciei urs brun este favorabila, trendul populaţiei este in creştere, nivelul pagubelor si a conflictelor este in creştere, iar acceptanta speciei in comunităţile rurale si in unele zone turistice de interes naţional este in scădere. In acest context se impune ca vânătoarea sa fie un instrument de management , care sa menţină mărimea populaţiei de urs brun la un nivel optim, acceptat de specialişti în domeniul cinegetic si de comunităţile rurale si urbane.
a.Extragerea surplusului populațional pe sexe și clase de vârstă, prin acțiuni specifice de vânătoare
•Anual, odată cu centralizările datelor pe județ, gestionarii fondurilor cinegetice vor face propuneri de plafon maxim de intervenție pentru specia urs brun urs, la nivel de fonduri cinegetice. Propunerile de plafon maxim de intervenție vor avea la bază: nivelul pagubelor și conflictelor înregistrate; situația efectivelor reale comparative cu cele optime; tendința și structura populației și reducerea riscului de-a se produce pagube și conflicte directe între om-urs.
• Anual se va realiza un studiu de specialitate pentru estimarea efectivelor de urs brun la nivel național, în urma căruia, Ministerul Mediului aprobă un nivel maxim de intervenție în populația de urs brun.
• Stabilirea, cu precauția necesară, a unor nivele maxime de intervenție anuale în populație, responsabile, bazate pe analize și criterii realizate de specialiștii unor instituții/universități/ent ități, care au competențe și expertiză în acest sens.
• Nivelul maxim de intervenție în populația de urs brun, se va stabili anual până la nivelul sporului natural și chiar peste acesta (dacă este cazul și este justificat), astfel putând să se asigure extragerea surplusului populațional.
Nivelul maxim de intervenție anual în populația de urs brun se realizează astfel:
o în cazul recoltării sau capturării exemplarelor din specia urs brun aflate în mediul natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, se acordă un număr de exemplare din specia urs brun, pentru un nivel maxim de intervenție, stabilit până la nivelul sporului natural, care se repartizează pe județe și gestionari de fonduri cinegetice, pe baza studiilor de specialitate;
b.Vânătoarea ca măsură de prevenire a conflictelor și pagubelor produse de specia urs brun.
Măsura se aplică pentru: o prevenirea daunelor importante aduse culturilor, creșterii animalelor, pădurilor, pescăriilor și altor forme de proprietate; o în interesul sănătății și securității publice
3.ADRESA MINISTERULUI MEDIULUI APELOR SI PADURILOR nr 2017/10.04.2020
Instructiuni de evaluare carnivore mari (urs, lup, ras, pisica salbatica) in anul 2020.
Gestionarii fondurlor cinegetice efectueaza evaluarea de primavara si transmit datele primare de pe fiecare fond cinegetic catre APM judetene, iar aceste date sunt baza monitorizarii permanente anuale.
APM judetene vor centraliza datele pe nivel de judete si le vor transmite Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si la autoritatea CITES (Institutul de Cercetare Silvica Brasov).
Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului va transmite datele centralizate la Ministerul Mediului Apelor si Padurilor, Directia Biodiversitate si Directia Managementul Resurselor Cinegetice. Odata cu centralizarea datelor de primavara, se vor prelua de la gestionari si propunerile de extras de preventie si de interventie pentru speciile urs, lup, ras si pisica salbatica pe fonduri cinegetice si gestionari.
Toate dateele care reflecta prezenta exemplarelor din speciile urs, lup, ras si pisica salbatica la nivelul fondurilor cinegetice, fac parte din studiul de estimare a efectivelor la nivel national si de determinare a nivelului de preventie si interventie in aceste populatii.
Iata cum rezulta ca exista Studiu de specialitate de estimare a efectivelor la nivel national si de determinare a nivelului de preventie si interventie in aceste populatii!
În baza celor de mai sus, prin prezenta se solicită ca Ministerul Mediului Apelor si Padurilor de care aparţine „specia URS si LUP
- sa întreprindă demersurile imediate necesare pentru revenirea la normalitate, pentru rezolvarea cauzei problematicii grave de viata si de moarte generate de urs. In cazul actual in care se afla România, respectiv de creştere prea mare a populaţilor de urs, CARE PREZINTĂ PROBLEME URIAŞE ATÂT DIN PRIVINŢA PAGUBELOR PRODUSE ÎN RÂNDUL ANIMALELOR DOMESTICE PRODUSE PRIN COBORÂREA URŞILOR ÎN LOCALITĂŢI, DAR ŞI ÎN RÂNDUL ANIMALELOR SĂLBATICE, ŞI CEEA CE ESTE MAI GRAV ÎN RÂNDUL OAMENILOR, AVÂND ÎN VEDERE CĂ ATACURILE URSILOR ASUPRA OAMENILOR S-AU MĂRIT ÎN MOD EXCESIV
(8 oameni omoraţi de urs in 2019 si 40 oameni răniţi de urs, in anul 2019) - SE IMPUNE ŞI SE JUSTIFICĂ SOLICITAREA EMITERII UNUI ALT ORDIN DECAT CEL PUS IN DEZBATERE PUBLICA PE DATA DE 28.04.2020.
-Pe langa cota de interventie retroactiva sau in locul acesteia,
SE CERE EMITEREA UNUI ALT ORDIN –. pentru un nivel maxim de intervenţie , stabilita pana la nivelul sporului natural, care se repartizează pe judeţe si gestionari de pe fondurilor cinegetice.
Printr un simplu calcul, daca avem doar 6500 de exempalre de ursi (mult peste optim), atunci macar sporul natural de 8% , adica 520 de exemplare trebuiesc acordate pe an calendaristic. Aceasta inseamna 260 de exemplare pentru sezonul de toamna din anul 2020, defalcat la gestionarul fondului cinegetic.
Neemiterea unui astfel de ordin de derogare, constituie infractiune conform legii 407/2006, modificata prin legea 13/2020!
CONCLUZIE
-MINISTERUL MEDIULUI APELOR SI PADURILOR ESTE OBLIGAT DE LEGEA 148/2018 DE A EMITE DEROGARI ANUAL SI ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE!
-MINISTERUL MEDIULUI APELOR SI PADURILOR ESTE OBLIGAT DE ORD 625/2018 DE A EMITE STUDII ANUALE PENTRU A SE ACORDA UN NIVEL MAXIM DE INTERVENTIE ANUAL, PANA LA SPORUL NATURAL
-MINISTERUL MEDIULUI APELOR SI PADURILOR ESTE OBLIGAT DE LEGEA 407/2006 MODIFICATA PRIN LEGEA 13/2020, DE A ACORDA NIVELE DE INTERVENTIE SI PREVENTIE ANUAL, IAR NIVELUL PREVENTIEI PANA CEL TARZIU PE DATA DE 15 MAI A FIECARUI AN.
Zetea la 29.04.2020 Semneaza
repr asociatia de proprietari si AVPS Zetelaka Es Tarsai, dr Ing Benke Iosif
CI: HR322788, CUI 1550802264368 adresa 535600 Odorheiu Secuiesc, str Eltetokut nr 16, Jud Harghita, tel 0723330738